Vladimir Ţurcan Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (PSRM)

Mandatul de deputat a devenit o afacere profitabilă pentru mulţi aleşi ai poporului. În anii cât s-au aflat în Parlament, cei mai mulţi dintre ei şi-au sporit averile, cumpărând terenuri, apartamente, case de locuit sau automobile de lux. În condiţiile în care salariul parlamentarilor variază între opt şi zece mii de lei pe lună, unii au achitat pentru noile proprietăţi sume care depăşesc considerabil veniturile pe care oficial le-au avut, în timp ce alţii au făcut afaceri de milioane cu statul. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au radiografiat declaraţiile de avere ale legiuitorilor din 2014, când au ajuns în Parlament, şi le-au comparat cu cele din 2017, când mandatul lor se apropie de final.

Vicepreşedintele Parlamentului Vladimir Vitiuc foloseşte maşina de serviciu pentru a merge la sport. Alesul poporului nu vede o problema în faptul ca utilizează banii contribuabililor în interes personal atâta timp cât, în opinia sa, se încadrează într-o limita. Şi celalalt vicepreşedinte al legislativului, Iurie Leancă, recunoaşte că se deplasează cu automobilul de serviciu la sala de sport.

Unul dintre angajaţii statului care a reuşit să adune avere impresionantă este deputatul socialist Vladimir Ţurcan. Şi el, si copiii sunt asiguraţi împotriva sărăciei. Cu venituri mici, omul reuşeşte să-şi procure maşină de lux, să întreţină o casă de câteva sute de metri pătraţi, să-şi dea copiii la instituţii private de învăţământ şi… o dată la câţiva ani, să-şi mai cumpere câte un apartament.

Chiar dacă pensia medie din R. Moldova este de circa 1,300 de lei pe lună, în Parlament există persoane care primesc şi de zece ori mai mult. În timp ce pensionarii sunt condamnaţi să supravieţuiască cu cei câţiva lei pe lună, neavând alte venituri, la pensia grasă a deputaţilor se adaugă anual şi venituri de sute de mii de lei din salariu, indemnizaţii sau din dividendele de la instituţiile bancare.

Case, apartamente şi maşini noi, de lux. Cu astfel de achiziţii, făcute în 2016, se pot lăuda deputaţii din Parlamentul R. Moldova. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese ale aleşilor poporului, publicate recent de Autoritatea Naţională de Integritate, arată că fiecare al patrulea deputat a făcut, în 2016, cumpărături impresionante, fiind implicat în tranzacţii de zeci sau chiar sute de mii de euro.

Alegerile prezidenţiale din 2016 au fost marcate de restricţionarea accesului jurnaliştilor la informaţii cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliştilor la mai multe informaţii referitoare la sponsorii candidaţilor la funcţia de şef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului şi anul naşterii donatorilor electorali au fost haşurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanţatori electorali. Unii funcţionari de stat au făcut donaţii mai mari decât veniturile obţinute, alţii se numără printre beneficiarii unor licitaţii publice. Printre sponsorii acestei electorale se regăsesc preoţi, prosperi oameni de afaceri şi persoane cu trecut penal.

Firme afiliate deputaţilor şi miniştrilor au obţinut peste 150 de contracte cu statul, în valoare de peste 35 de milioane de lei, doar în ultimul an şi jumătate, perioadă în care achiziţiile publice au trecut printr-o criză, din lipsa banilor sau din cauza modificării legislaţiei, fapte ce au sistat organizarea licitaţiilor.

Unii deputaţi din actualul Parlament nu au indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 toată averea pe care o deţin. Aparent, unii aleşi au decis să fie transparenţi şi au declarat tot ce au înregistrat pe numele lor sau al soţilor. În realitate, au înscris businessuri profitabile, de familie, pe numele copiilor, nepoţilor sau altor persoane apropiate. Legea este însă de partea lor pentru că nu au nicio obligaţie să le declare. Experţii susţin că ar fi necesar de modificat legislaţia, iar funcţionarii, ţinând cont de realităţile din ţara noastră, să fie obligaţi să declare inclusiv averea rudelor apropiate.

Poziţiile cu nr. 9 pe listele partidelor care au acces în Parlament după alegerile din acest an sunt ocupate de generalul de poliţie Vladimir Ţurcan (PSRM), diplomatul Eugen Carpov (PLDM), latifundiarul Ion Tomai (PCRM), ex-ministra Monica Babuc (PDM) şi finanţista Veronica Herţa (PL). Dintre toţi, numai Vladimir Ţurcan a mai fost deputat, dar din partea altui partid, PCRM, iar Veronica Herţa a mai figurat pe lista PL pentru alegerile parlamentare din 2009. Ceilalţi obţin mandatul de parlamentar pentru prima dată.

Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), al lui Igor Dodon, a ajuns pentru prima dată în Parlament, aducând în forul legislativ 25 de deputaţi. Unii cunoscuţi, pentru că sunt în viaţa publică şi politică de mai mulţi ani, alţii, mai puţin cunoscuţi. Toţi au însă ceva în comun — afacerile. Cei mai prosperi sunt liderii formaţiunii, care, prin intermediul rudelor, deţin afaceri de milioane, ascunse până acum de ochii lumii.

Declaraţiile de avere depuse la CEC de candidaţii la alegerile din 28 noiembrie arată că în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat atât şomeri şi tineri fără o leţcaie, cât şi milionari în lei sau chiar în valută. Deşi majoritatea susţin că trăiesc doar din salarii şi pensii, mulţi au case scumpe şi maşini de lux, iar unii donează în puşculiţa partidului sume mai mari decât veniturile declarate.