Artur Reşetnicov Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (PDM)

Au dat partidului şi ce nu au avut. O parte din finanţatorii Partidului Democrat (PD) au donat formaţiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câştigat, făcând donaţii mai mari decât veniturile lor legale. În total, PD a fost finanţat anul trecut cu 42 de milioane de lei, provenite de la 2,285 de persoane. Acest număr este de două ori mai mare decât totalul donatorilor altor nouă partide din Moldova luate împreună.

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiţie, fiind adversari, din postura de judecători, avocaţi sau procurori. Unii dintre aceştia sunt, între ei, cumetri, naşi, fini, iar alţii — soţi, fii, fiice, fraţi sau surori. Toţi, aproape la unison, susţin că relaţiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o ţară în care majoritatea cetăţenilor percep justiţia drept cel mai corupt domeniu.

Case, apartamente şi maşini noi, de lux. Cu astfel de achiziţii, făcute în 2016, se pot lăuda deputaţii din Parlamentul R. Moldova. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese ale aleşilor poporului, publicate recent de Autoritatea Naţională de Integritate, arată că fiecare al patrulea deputat a făcut, în 2016, cumpărături impresionante, fiind implicat în tranzacţii de zeci sau chiar sute de mii de euro.

Acum opt ani, mii de tineri au ieşit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democraţie şi o viaţă mai bună. Înţelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele paşnice în revolte violente şi în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituţii în stat. Au urmat sute de reţineri şi “un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri. Doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat. Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost examinat acest dosar, un singur poliţist, fugar acum, a fost condamnat la închisoare. Între timp, cazul tânărului Boboc a ajuns la CEDO. Puţini dintre demnitarii de atunci, fideli partidului de la guvernare — PCRM, au fost judecaţi pentru că au acţionat cu nepăsare. Toţi, unul ca unul, au fost spălaţi de acel aprilie 2009, iar mulţi s-au adăpostit sub umbrela PD şi cea a PSRM.

Mulţi dintre funcţionarii importanţi la 7 aprilie 2009 se regăsesc şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns astăzi să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau “Jos Comuniştii”.

Artur Reşetnicov, fost fruntaş comunist, devenit recent, după crearea Platformei Social-Democrate “Pentru Moldova”, pro-european, se bucură de un trai de lux. Alesul poporului conduce un Land Rover Discovery Sport, care valorează aproape 1 milion de lei, deţine două case de lux în Chişinău, un apartament şi două spaţii comerciale în centrul Capitalei, care costă alte câteva milioane. Familia Reşetnicov locuieşte în unul din cele două imobile luxoase pe care deputatul le-a ridicat până la vârsta de 35 de ani, înregistrat, însă, pe numele soacrei sale, care, de fapt, locuieşte într-un apartament modest, în apropiere. Toată averea familiei Reşetnicov a fost obţinută de cei doi soţi până în 2009, când Artur era unul dintre apropiaţii fostului preşedinte, Vladimir Voronin.

14 deputaţi au părăsit PCRM la sfârşitul anului trecut, anunţând că nu mai vor să facă jocurile formaţiunii care i-a adus în Parlament. Transfugii s-au reunit în Platforma social-democratică “Pentru Moldova”, iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors în politică pentru a deveni candidatul PD la funcţia de premier. Toţi 14 au pus umărul la crearea majorităţii parlamentare, fiind gata să-l voteze pe controversatul om de afaceri la şefia Executivului.

Fostul şef al Direcţiei operativ-tehnice a Serviciului de Informaţii şi Securitate din perioada comunistă, învinuit de procurori că ar fi ordonat interceptarea convorbirilor telefonice ale mai multor oficiali, printre care foştii deputaţi Alexandru Tănase şi Mihai Godea, a scăpat de puşcărie. Curtea Supremă de Justiţie a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia în legătură cu expirarea termenului de prescripţie, la trei ani de la condamnarea sa, în prima instanţă, la trei ani de puşcărie.

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.

Eduard Smirnov, Liliana Palihovici, Artur Reşetnicov, Igor Corman şi Anatolie Şalaru sunt persoanele care au intrat în viitorul Parlament fiind pe locul trei în listele electorale ale partidelor lor. Dintre ei, doar Eduard Smirnov este nou în Legislativ, ceilalţi au mai mâncat pâine de deputat. Unii au reuşit, în timpul mandatului, să-şi cumpere sau să-şi construiască imobile impunătoare.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere — vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Dosarul penal pe numele lui Ivan Tomailî, directorul companiei de construcţii care urma încă din 2008 să construiască locuinţe pentru angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), întârzie să fie trimis în judecată, pe motiv că, deocamdată, nu a fost efectuată expertiza în construcţii.

La aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, maltratarea, torturarea şi umilirea a sute de tineri, dar şi devastarea sediilor celor mai importante instituţii ale statului, care au provocat pagube de sute de milioane de lei.

Serviciul de Informaţii şi Securitate riscă să fie atras într-un scandal, după ce fostul director SIS, Artur Reşetnicov, a încheiat un contract în condiţii lipsite de transparenţă cu o firmă de construcţii căreia îi lipseşte atât experienţa, cât şi mijloacele financiare proprii pentru a-şi onora obligaţiile contractuale.

Construcţia blocului locativ pentru angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), pe str. Grenoble 159 A, despre care se spune că ar fi demarat pe osemintele a cel puţin 300 de victime ale regimului comunist de ocupaţie, decurge anevoios, cu scandal şi le poartă ghinion angajaţilor SIS care au investit peste 27 de milioane de lei în viitoarele locuinţe.

Mii de oameni au fost păgubiţi în urma schemei frauduloase de la “Moldova-Gaz”. Iordan şi Reşetnicov sunt doar două dintre numele de familie cunoscute, care apar pe listele beneficiarilor. O coincidenţă sau nu, toţi sunt obligaţi acum să returneze banii pe care-i achitau cash unor intermediari. În toată această schemă, nimeni nu ştie unde sunt milioanele: intermediarii spun că banii au ajuns la contabilă şi, posibil, chiar mai sus, iar responsabili de la companie spun că la “Chişinău-Gaz” nu s-a încasat nicio plată.

De aproape o săptămână presa de la Chişinău duduie de informaţii despre cazul răpirii fostului director al SIS, Artur Reşetnicov, despre care se spune că ar fi nepotul lui Vladimir Voronin. Candidatul PCRM la funcţia de deputat susţine că a fost răpit luni după-amiază din centrul capitalei şi dus într-o încăpere în care a fost torturat ore în şir pentru a dezvălui informaţii compromiţătoare despre Voronin.

Fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, şi soţia sa, Taisia, deţin ilegal zece paşapoarte diplomatice. Deşi, conform legii, fostul preşedinte şi soţia sa au dreptul la câte un paşaport diplomatic pe viaţă, Vladimir Voronin are două paşapoarte diplomatice valabile şi încă cinci cu termenul expirat. Tot două paşapoarte diplomatice deţine şi soţia sa, Taisia Voronin. Soţii Voronin nu sunt singurii care au încălcat norma legală cu privire la paşapoartele diplomatice.