Vlad Plahotniuc Ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2014–2015 / PDM)

Acum câteva luni, Finpar Invest SRL — companie de bază în imperiul imobiliar al oligarhului Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat (PD), a vândut trei proprietăţi în valoare de peste jumătate de miliard de lei. Printre ele şi Global Business Centre, reşedinţa de afaceri unde Plahotniuc a fost vizat de o tentativă de asasinare. Tranzacţia nu s-a făcut direct, ci prin cedare de firmă. Cumpărătorul e o companie din paradisul fiscal Gibraltar cu beneficiari reali ascunşi în spatele unor firme-paravan. Acum proprietăţile sunt administrate de o rusoaică cu trecut afiliat gigantului energetic Gazprom.

De când s-a făcut politician, Vladimir Plahotniuc a avut grijă să-şi ascundă proprietăţile de peste hotare în spatele unor firme paravan şi persoane interpuse. Imperiul imobiliar din străinătate al oligarhului moldovean numără mai multe proprietăţi exclusiviste care n-au figurat niciodată în declaraţiile lui de avere. RISE Moldova a identificat patru dintre ele. Înşiruite pe axa Geneva — Sciez — Les Houches — Bucureşti, vilele valorează peste 30 de milioane de euro, adică peste jumătate de miliard de lei.

Terenul pe care se înalţă sediul central al Partidului Democrat din Moldova (PDM) se extinde. Constar Invest SRL, firma care deţine impunătoarea clădire din strada Armenească din Chişinău, urmează să plătească municipalităţii peste un milion de lei pentru a mai prelua oficial aproximativ trei ari. Extensia “teritoriului democrat” se face din contul unui teren amenajat anterior de Fundaţia lui Vlad Plahotniuc “Edelweiss”.

Proiectul “Chişinău Arena”, lansat şi promovat de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, şi cei doi fini ai săi, Andrian Candu şi Dorin Damir, este plin de incertitudine. Imaginile video de la lansare au fost preluate neautorizat de la o companie franceză, terenul este scos din circuitul agricol cu pierderi de circa 90 de milioane de lei, care nu vor fi compensate, iar statul a alocat 200 de milioane de lei pentru edificarea arenei din fondul pentru reparaţia drumurilor, bani care sunt prevăzuţi în bugetul pentru anul 2018 din fonduri externe. Se întâmplă cu opt luni înainte de alegerile parlamentare şi cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chişinău.

Aşa cum ne-am obişnuit de la începutul proiectului, vă oferim un tablou general al achiziţiilor din anul precedent. Vă arătăm pe ce au cheltuit banii instituţiile publice şi la cine au ajuns aceştia. Vă mai arătăm cum companii incluse în Lista de interdicţie au continuat să câştige contracte publice şi cum au obţinut licitaţii firme nou formate. De asemenea, am mers pe urmele celor mai mari contracte pentru a vedea cine le-a câştigat şi am verificat dacă au fost excluse de la licitaţii publice firmele sau fondatorii acestora, implicaţi în dosare de corupţie şi licitaţii trucate.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, şeful Partidului Democrat, care are cei mai mulţi reprezentanţi în guvernarea de astăzi de la Chişinău, şi-a concentrat afacerile sale, de aici şi de peste hotare, în paradisul fiscal cipriot. Firmele, pe care controversatul afacerist nu le declara când ocupa funcţii de demnitate publică, dar despre care presa scrie de ani de zile că-i aparţin, se regăsesc pe lista de subsidiari într-o companie offshore, înregistrată în Cipru în anul 2011. Beneficiar final în acte este declarată soţia oligarhului — Oxana Childescu, prin intermediul unui altui offshore înregistrat în Noua Zeelandă.

După ce în iunie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a trimis la rejudecare în instanţa de apel dosarul Finpar Invest împotriva Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor şi a Consiliului municipal Chişinău, în care firma afiliată liderului PD cerea dreptul să ridice un hotel pe locul unde se află cafeneaua “Guguţă”, în proces a intervenit o nouă firmă — Regata Imobiliare. Oficial, după decizia din iunie, Regata Imobiliare a cumpărat de la Finpar Invest clădirile fostei cafenele. La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii companiei au cerut în instanţa de judecată ca Finpar Invest SRL să fie înlocuită cu Regata Imobiliare în litigiul cu autorităţile publice.

A izbucnit piaţa imobiliara lângă “Casa albă” din Chişinău! Timp de un an, în perimetrul a trei străzi, pe un teren de aproape două hectare, s-au vândut şi imediat s-au cumpărat aproape toate construcţiile. Iar acum are loc demolarea unora dintre ele. În preajma impunătorului palat atribuit oligarhului Vladimir Plahotniuc sunt distruse proprietăţi cumpărate cu milioane de lei. Totul — într-o stare generală de secretomanie şi teamă.

Vladimir Plahotniuc, unul dintre cele mai controversate “personaje” din R. Moldova, s-a lansat în politică şi în filantropie aproximativ în aceeaşi perioadă de timp. Potrivit unui sondaj al International Republican Institute din SUA, realizat în aprilie 2016, V. Plahotniuc face parte din categoria celor mai nepopulari politicieni. Astfel, Fundaţia Edelweiss a devenit o platformă de promovare a uneia dintre cele mai dubioase persoane din ţară.

Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), a renunţat la clubul “Drive” şi restaurantul “Codru”, care funcţionau în incinta hotelului “Codru” şi a deschis un nou restaurant în centrul capitalei: “Entourage”, care funcţionează pe str. 31 august 1989, vis-a-vis de Biblioteca Naţională. Deşi la Cadastru imobilul în care funcţionează Entourage-ul este înregistrat pe numele lui Oleg şi Ana Platonov, site-ul care promovează localul, www.entourage.md, a fost înregistrat de firma ICS “Codru Hospitality” SRL, la înregistrare fiind utilizată o adresă de email cu extensia @nobil.md, care aparţine hotelului “Nobil”, deţinut de Plahotniuc prin intermediul “Finpar Invest”.

Milioane de lei sunt pompate anual în partidele politice din Republica Moldova care se bat pentru putere. Sume fabuloase sunt aruncate pe sedii de lux, deplasări somptuoase sau concerte grandioase. Se întâmplă în timp ce chiar politicienii recunosc că “în Republica Moldova nu a plouat niciodată cu bani”. Unii dau partidelor şi ceea ce nu au — adică sume pe care, oficial, nu le câştigă, făcând donaţii mai mari decât veniturile lor legale.

137 de milioane de lei din “Miliardul dispărut” au fost folosiţi pentru procurarea sediului central ASITO din Chişinău. Banii au fost luaţi din Banca de Economii din Moldova (BEM) sub forma a două credite. După ce s-au plimbat prin offshore, aceştia au revenit în ţară sub forma unei investiţii britanice. Datele Băncii Naţionale arată că cele două credite nu au fost restituite nici până în prezent. În schimb fosta clădire ASITO şi-a schimbat proprietarii de câteva ori şi, într-un final, a ajuns pe mâna omului de afaceri Vladimir Russu. Tranzacţia a coincis cu vinderea unei vile pe care acelaşi Russu a cedat-o unui offshore cipriot, reprezentat prin procură de Iurie Luncaşu — un personaj din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Frontera Resources International a obţinut în concesiune 40% din teritoriul Republicii Moldova ca să caute petrol şi gaze în urma unui concurs controversat, singurul concurent fiind reprezentat de un fost angajat al corporaţiei.

Palatul de Cultură al Sindicatelor din sect. Rîşcani al capitalei va fi demolat. Pe 24 noiembrie, actualul proprietar — Regata Imobiliare — a obţinut acordul Primăriei. În locul mastodontului sovietic se va înălţa un “centru comercial”. Clădirea a fost cumpărată la pachet cu fosta cafenea “Guguţă”, deţinută de compania Finpar Invest SRL — piesă de rezistenţă în imperiul imobiliar al oligarhului Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat (PD). Vânzarea Palatului de Cultură al Sindicatelor a mai fost precedată de gajări consistente, vecini demolaţi şi tranzacţii cu companii afiliate businessmanului Ilan Şor, condamnat în primă instanţă în dosarul “furtul miliardului”.

Omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova, ar fi cercetat penal în Rusia, fiind învinuit de omor. Potrivit agenţiei federale de presă Rosbalt, Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse a înaintat recent învinuirea pe numele preşedintelui PD, în timp ce în instanţă a fost depusă o cerere de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest.

Andrian Candu, vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM) a recunoscut că formaţiunea condusă de naşul său, Vladimir Plahotniuc, se va muta într-un sediu nou. Imobilul se află pe str. Armenească 44/3 la câteva sute de metri de reşedinţa celor doi şi a fost construit în timp ce se afla în proprietatea Partidului Comuniştilor din R. Moldova în urma unui credit luat de partidul lui Voronin de la Banca de Economii a Moldovei.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc este vizat într-o anchetă penală în România! Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Bucureşti a deschis dosar penal, în care este vizat şeful PD, sub aspectul săvârşirii de constituire a unui grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani.

Un interviu acordat de asasinul Vitalie Proca, filmat în penitenciarul Jilava din România, a provocat reacţii în lanţ în Republica Moldova. Killer-ul, angajat să-l împuşte pe bancherul rus Gherman Gorbunţov, a declarat la Jurnal TV că cel care i-a comandat moartea omului de afaceri este Vlad Plahotniuc, şi nu Renato Usatîi, aşa cum susţin procurorii de la Chişinău. Liderul PD nu a comentat acuzaţiile. În schimb nu au lipsit reacţiile procurorilor, a partidului, a unor persoane ce ar avea conexiuni cu lumea criminală, precum şi emisiuni la posturi ce-i sunt afiliate businessmanului moldovean.

Dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli — în cazul unora, intenţia de a evita controlul riguros al banilor partidelor, în cazul altora, şi interdicţiile legale de sponsorizare din străinătate a activităţilor politice — în cazul celor de-ai treilea, i-a determinat pe mai mulţi politicieni moldoveni să-şi deschidă, în ultimul timp, fundaţii sau asociaţii de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizaţii se ridică la zeci de milioane de lei pe an.

“Finpar Invest”, companie controlată prin intermediari de politicianul Vladimir Plahotniuc, a vândut recent cafeneaua “Guguţă” situată în parcul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Capitală. Guguţă a ajuns în proprietatea firmei “Regata Imobiliare” SRL, care aparţine unei alte firme, “Biotehnos” SRL, fondată de omul de afaceri Ceslav Ciuhrii. Firma “Regata Imobiliare” este şi proprietara a două terenuri în sectorul Ciocana, mun. Chişinău, pe care urmează a fi construită o zonă comercială care va găzdui inclusiv primul magazin Kaufland din R. Moldova.

Un nou Parc Edelweiss este amenajat la doi paşi de locuinţa oligarhului Vlad Plahotniuc de pe strada Bulgară din Capitală. Aici, pe un panou informativ scrie că terenul de joacă este construit cu suportul Fundaţiei care îi poartă numele liderului Partidului Democrat.

Un om de afaceri cu relaţii în lumea politică şi, tangenţial, fratele directorului Poştei Moldovei şi al unui primar democrat sunt implicaţi în tranzacţia de peste 150 milioane de lei, pusă la cale la începutul acestui an, pentru achiziţionarea unui complex de imobile din coasta parcului Valea Morilor, atribuite de un politician, dar şi de unele instituţii mass-media, oligarhului Vladimir Plahotniuc. Această tranzacţie a fost încheiată concomitent cu alte înţelegeri care au avut drept obiect două clădiri de zeci de milioane din Chişinău.

Un offshore cipriot a devenit proprietarul “Casei Albe” din Chişinău — un imobil impunător dintr-un cartier de lux din Capitală. În cadrul tranzacţiei de vânzare-cumpărare, care a pus la bătaie 130 milioane de lei, firma cipriotă a fost reprezentată de Iurie Luncaşu — un personaj din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Achiziţia a precedat alte tranzacţii cu două proprietăţi ale ASITO, companie de asigurări ale cărei acţiuni au fost anterior obiectul unei înţelegeri secrete Platon-Plahotniuc.

Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraţilor, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM.

Liderul PD Vlad Plahotniuc a cedat două posturi de televiziune din cadrul holdingului media pe care îl deţine. Canal 2 şi Canal 3 au trecut din proprietatea General Media Group Corp. în posesia companiei Telestar Media, companie fondată acum două săptămâni de jurnalistul Oleg Cristal, în prezent consilier de imagine al omului de afaceri. Modificările au fost făcute odată cu intrarea în vigoare la mijlocul lunii aprilie a modificărilor şi completărilor Codului Audiovizualului.

La finele anului 2016, pe lângă faptul că a preluat şefia Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc a trecut la casă nouă. Este vorba de o casă de dimensiuni impresionante, supranumită în zonă “palat” şi “casă de cultură”, despre care mai multe surse susţin că ar fi cumpărat-o de la un om de afaceri.

Înglodată în datorii de peste jumătate de miliard de lei, Calea Ferată din Moldova a avut în ultimii ani cheltuieli enorme, pe alocuri nejustificate. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat sute de contracte de vânzare-cumpărare, de asigurări sau de contractare a creditelor bancare semnate de şefii întreprinderii în anii 2014–2015, perioadă în care au fost acumulate restanţe mari la plata salariilor. Multe dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experţi sunt de părerea că realitatea arată contrariul şi că managementul ineficient, achiziţiile cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, au umflat cheltuielile întreprinderii care a înregistrat pierderi considerabile în ultimii ani.

În aprilie 2014, “Aeroport Handling”, companie deţinută de stat, este privatizată contra sumei de 27,6 milioane de lei. Peste doi ani şi jumătate, o firmă creată cu câteva luni mai devreme cumpără 13% din SRL-ul care a devenit proprietar al succesoarei companiei statului cu peste 10 milioane de lei. Tranzacţia este oficializată de notara Olga Bondarciuc, care a fost anterior implicată în autentificarea mai multor documente care vizează afacerile lui Vlad Plahotniuc.

Principalul exportator de metale feroase şi neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzaţii de evaziune fiscală şi spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deţine 78% din acţiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în “afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La fel se întâmplă şi cu administratorii societăţii pe acţiuni. În ultimii opt ani, Metalferos a schimbat trei directori. În schimb, directorul financiar al întreprinderii, Serghei Catană, activează acolo de prin 2007. Catană ar fi naşul de cununie al actualului preşedinte Igor Dodon.

Sediul de lux al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) are un nou proprietar, iar beneficiarul real se ascunde în paradisul fiscal din Belize. Asta după ce, ani la rând, fostul şef de stat şi lider de partid Vladimir Voronin a declarat că imobilul va fi vândut “când vor creşte preţurile şi va trece criza”.

În ultimii 8 ani, mai ales în ultimii 4 ani de conducere a lui Voronin, aproape întreg businessul (întreprinderi particulare, fluxurile financiare, poziţiile administrative) şi-a schimbat conducătorii. Acolo unde statul era stăpân au schimbat conducătorii şi cu ei controlul asupra activităţii, fluxurilor şi gestionării. Din “întâmplare”, beneficiar al acestei schimbări masive de trecere a proprietăţii şi influenţei a devenit până acum necunoscutul întreprinzător Vlad Plahotniuc, o singură persoană care a concentrat asupra a toate structurile de stat şi businessul semnificativ în Moldova.

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunaţi de la mii de sponsori: de la studenţi, pensionari sau şomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune.

Un asasin care a ratat două ţinte a devenit muniţie electorală, înghiţit de relaţia complicată a lui Vlad Plahotniuc cu Renato Usatîi. Războiul lor aparent nu-i împiedică să împartă acelaşi proiect de ţară: Igor Dodon. Unul lucrează la vedere, celălalt — din umbră. Aceasta-i o poveste despre legături invizibile reactivate la telefonul mobil din celulă. Miza: o finală geopolitică în care joacă crima organizată.

O vilă, o piscină cât un apartament şi o gheretă albă cu un portar în ea. E cadru banal de Pipera, zonă rezidenţială în nordul Bucureştiului, numai că aici, pe strada Erou Iancu Nicolae şi-a înregistrat adresa de domiciliu Vladimir Plahotniuc, cel mai influent oligarh din Republica Moldova. La zece ani după ce şi-a luat cetăţenia română.

În primele două săptămâni de campanie, nouă din cei 12 candidaţi înscrişi în cursa electorală au raportat cheltuieli totale de peste 28 de milioane de lei.

Campaniile electorale reprezintă un stimulent puternic pentru fundaţiile de caritate care poartă numele politicienilor-fondatori. Dezactivate sau în amorţire în perioadele dintre scrutine, aceste organizaţii de binefacere devin deosebit de active în perioada în care fondatorii lor au nevoie mai mult ca niciodată de bunăvoinţa alegătorilor. În acest scop, politicenii-filantropi pompează sume uriaşe de bani, necontabilizate de CEC, adică fără ca cineva să ceară socoteală despre provenienţa surselor financiare. Efectul electoral al acestor campanii organizate de fundaţii de caritate este mare, susţin experţii. Reprezentanţii CEC afirmă că pentru astfel de cazuri nu există restricţii legale.

Situaţia financiară a preşedintelui Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, aflat la a treia tentativă de a ocupa fotoliul de şef al statului, nu a suferit schimbări radicale în ultimii şapte ani. Cel puţin asta arată documentele oficiale. În schimb, în vistieria partidului intră sume-record pentru politica din Republica Moldova. Iar aproape jumătate din fondurile electorale sunt cheltuite pe publicitate la televiziunile prim-vicepreşedintelui partidului, oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Copiile unui set de dosare din arhiva Camerei Înregistrării de Stat, oferit publicităţii de un site anonim, confirmă utilizarea de către controversatul Vlad Plahotniuc, a unor scheme frauduloase de spălare a banilor prin offshoruri, bani pe care i-a investit mai apoi în Republica Moldova. De fapt, presa a scris de mai multe ori despre aceste scheme, însă documentele făcute publice în aşa zisul scandal “Offshoreplaha” (denumirea blogului unde au fost publicate documentele), vin să probeze acuzaţiile aduse lui Plahotniuc privind spălarea banilor din afacerile ilegale, pe care i-a investit mai apoi în afaceri aparent legale pe teritoriul Republicii Moldova.

La 25 de ani de independenţă, în R. Moldova, două din cele mai importante funcţii în stat sunt ocupate de reprezentanţii unui singur partid politic (PD), iar persoanele numite în aceste funcţii pe criterii politice se subordonează lui Vladimir Plahotniuc, care este prim-vicepreşedintele PD.

Documentele obţinute de RISE Moldova scot la lumină afacerea nedeclarată din regiunea separatistă transnistreană a celui mai influent politician şi om de afaceri din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc. Compania se numeşte “Laminar” şi a fost fondată în 1996, cu sediul la Tiraspol. Din 2010, firma se află în proces de lichidare.

Afacerile, interesele şi oamenii de legătură ai lui Serghei Iaralov şi Vlad Plahotniuc.

Documentele din #PanamaPapers scot la lumină un alt afacerist moldovean ascuns în offshore. Acesta se numeşte Gheorghe Nicolaescu şi activează în industria telecomunicaţiilor. Nicolaescu s-a asociat în afaceri cu fostul prim-ministru Chiril Gaburici, cu sora preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, dar şi cu un interpus care se regăseşte în “registrul cu intermediari” al lui Vladimir Plahotniuc.

Interesele lui Vladimir Plahotniuc şi ale familiei fostului preşedinte Vladimir Voronin au fost reprezentate, prin interpuşi, în compania offshore prin care a fost controlat postul de televiziune NIT TV. Mai multe documente consultate de reporterii RISE Moldova, arată că din grupul intermediarilor în afacerile oligarhului fac parte un ministru şi un viceministru, dar şi preşedintele Parlamentului.

Fiul cel mare al prim-vicepreşedintelui democrat, Timofei Plahotniuc este un băiat de bani gata. Recent, cu ocazia majoratului, tânărul care locuieşte şi îşi face studiile la Geneva s-a ales cu un super-bolid exclusivist Mansory Mercedes-Benz S63 AMG Coupe. O maşină care se face la comandă şi care, potrivit unei căutări pe Google, ar putea costa şi 1 200 000 Dolari.

Oligarhul acuzat că are legături dubioase cu politicieni şi personalităţi publice din România a fost monitorizat de o importantă structură internaţională de securitate, care a descoperit conexiunile acestuia cu Mafia Rusă.

Oligarhul Vlad Plahotniuc, a cărui candidatură a fost respinsă pentru funcţia de premier din lipsă de integritate, are legături vechi cu cel mai controversat politician român, trimis pe banca acuzaţilor în două dosare mari de corupţie.

O scrisoare clasificată “strict confidenţial” demonstrează subordonarea directă a procurorilor în faţa oligarhului Vlad Plahotniuc. Documentul a fost redactat de procurorul-şef Ivan Diacov, acuzat, la rândul lui, de rakeţii din brigada înarmată Iujnaia că ar fi încasat şpagă de la ei. Un alt document cu stenograme şi interceptări, obţinut de RISE, dezvăluie legăturile criminale dintre grupările Patron şi Borman cu deputatul Constantin Ţuţu, campionul K1 care apără reşedinţa de business a lui Plahotniuc.

Vladimir Plahotniuc, fost deputat şi prim-vicepreşedintele autosuspendat din funcţie al Partidului Democrat a devenit, pe 10 noiembrie 2015, proprietarul oficial a patru posturi de televiziune, Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV. Cele patru instituţii media au trecut, din proprietatea unui off-shore în posesia unei firme fondate de Plahotniuc chiar pe 10 noiembrie 2015, în urma unei “cesiuni de creanţe”. Chiril Lucinschi, deputat PLDM, Victor Ţopa, om de afaceri condamnat la închisoare, Valeriu Pleşca, fost ministru al Apărării sau Ilan Şor, controversatul primar al oraşului Orhei, sunt alţi câţiva stăpâni “cu nume” ai televiziunilor din R. Moldova.

Vlad Plahotniuc a fondat în această săptămână două firme noi: General Media Group Corp. şi Radio Media Group Inc. Pe cele două întreprinderi au fost trecute patru televiziuni şi trei posturi de radio pe care controversatul om de afaceri, le-a ascuns, de-a lungul anilor, în spatele unor companii off-shore. Businessmanul a operat aceste schimbări odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului Audiovizualului prin care radiodifuzorii privaţi sunt obligaţi să declare cine sunt adevăraţii proprietari ai posturilor.

Cluburile de noapte sunt, fără îndoială, o afacere prosperă. Deşi preţurile practicate de acestea nu sunt pentru buzunarul fiecăruia, la fiecare sfârşit de săptămână, cluburile din Chişinău sunt luate cu asalt de tinerii pasionaţi de distracţie. Paradoxal, cele mai scumpe cluburi sunt şi cele mai populare.

Sute de hectare de terenuri din proprietatea statului sunt vândute la preţuri derizorii, din cauza unor prevederi legislative ce le permit autorităţilor să comită fraude cu tranzacţii funciare.

Trei bănci din Riga, Letonia, au servit drept “porţi europene” pentru preluarea controlului asupra a trei bănci din R. Moldova, care ulterior au ajuns să fie lichidate din cauza unei fraude bancare de aproximativ un miliard de euro. Cele trei bănci letone sunt ABLV, PrivatBank şi Pasta Banka, figurante în mai multe scandaluri financiare anterioare, fiind şi penalizate pentru acţiuni de spălare de bani.

În R. Moldova funcţionează, oficial, două mall-uri şi câteva mari centre comerciale — toate situate în Chişinău. Acestea au în spate businessmeni cu afaceri de milioane din R. Moldova sau din afară. În unele cazuri, proprietarii sunt la vedere şi pot fi identificaţi uşor. În altele, ei se ascund în off-shore-uri.

Cei doi se eschivează să dea explicaţii în această privinţă, deşi îl acuză pe vicepreşedintele PD că ar fi oligarh şi ar fi furat ţara. Singurul concurent electoral la alegerile locale din 2015, care evită cu orice preţ să apară în cadrul dezbaterilor publice şi se fereşte de presă, este candidatul socialiştilor pentru funcţia de primar al Chişinăului, Zinaida Greceanîi.

Celebra compania aeriană Nobil Air, nu mai există. Aceasta şi-a schimbat denumirea în Classica Air, fapt confirmat şi de datele de la Camera Înregistrării de Stat. Motivele aceste schimbări nu au fost anunţate, dar cel mai probabil că pentru a evita asocierea numelui acesteia cu omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

RISE Moldova a analizat peste o mie de documente, adrese de IP, servere şi adrese de E-mail care demonstrează conexiunile deputatului şi influentului om de afaceri, Vladimir Plahotniuc cu trustul “General Media Group”, din care fac parte Publika TV, Prime TV, Canal 3 şi Canal 2. Documentele mai dezvăluie legăturile strânse ale mogulului cu Finpar Invest SRL, o companie cu un capital social de aproape jumătate de miliard de lei, care i-a avut în calitate de acţionari şi reprezentanţi pe Oxana Childescu (soţia), Vera Morozan (sora), Andrian Candu (finul) — preşedintele Parlamentului, Ghenadie Sajin — şeful Inspecţiei de Stat în Construcţii, Andrei Ursachi — fiul fostului şef al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi Cezara Salinski — administratoarea Prime Management SRL.

Ghenadie Sajin, administratorul firmei “Finpar Invest”, care deţine mai multe terenuri şi clădiri în Chişinău, afiliate deputatului şi prim-vicepreşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost desemnat de o comisie din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Sajin este considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Plahotniuc, fiind cumnat cu Valeriu Zubco, fost procuror general, cu care a participat la vânătoarea din Pădurea Domnească, în decembrie 2012.

Unii deputaţi din actualul Parlament nu au indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 toată averea pe care o deţin. Aparent, unii aleşi au decis să fie transparenţi şi au declarat tot ce au înregistrat pe numele lor sau al soţilor. În realitate, au înscris businessuri profitabile, de familie, pe numele copiilor, nepoţilor sau altor persoane apropiate. Legea este însă de partea lor pentru că nu au nicio obligaţie să le declare. Experţii susţin că ar fi necesar de modificat legislaţia, iar funcţionarii, ţinând cont de realităţile din ţara noastră, să fie obligaţi să declare inclusiv averea rudelor apropiate.

Vizita secretă la Chişinău a preşedintelui Kârgâstanului, Almazbek Atambaev, a provocat scandal în fosta republică sovietică, care urmează să adere la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În ultimii doi ani, mai mulţi deputaţi prin firme controlate de ei, direct sau indirect, au obţinut zeci de contracte cu statul, unele în valoare de milioane de lei, bani care nu s-au regăsit niciodată în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale aleşilor poporului. Campion la acest capitol este deputatul Grigore Cobzac, care a beneficiat, doar în ultimii doi ani, timp în care a fost preşedinte al raionului Hînceşti, de peste 30 de contracte cu instituţii de stat, în valoare de circa 25 de milioane de lei.

Duminică, 15 martie 2015, ora 11:50. Pe Aeroportul Internaţional Chişinău aterizează un avion de model Embraer Legacy 650 al companiei Nobil Air. Cursa charter Bishkek-Chişinău îl avea la bord pe Almazbek Atambaev, preşedintele Kârgâzstanului. Acesta s-a întâlnit, în secret, la Chişinău cu deputatul şi omul de afaceri Vladimir Plahotniuc. Deşi s-a aflat la Chişinău timp de aproximativ 4 ore, liderul kîrgâz a refuzat întrevederea cu preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti.

În anul 2013, cele mai mari companii din Republica Moldova, după cifra de afaceri au fost Moldovagaz, Red Union Fenosa, Lukoil-Moldova, Orange-Moldova şi Moldtelecom, arată rezultatele anchetei structurale în întreprinderi, publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS).

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.

Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară — pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.

Consiliul de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) a hotărât să înregistreze prospectul ofertei publice de procurare pe piaţa secundară a valorilor mobiliare, iniţiată de compania Kroniaco Management Limited din Cipru, obiectul căreia îl constituie procurarea a 5.850.000 de acţiuni ordinare nominative, emise de Casa de Comerţ “Gemeni” S.A.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

RISE Moldova publică, în exclusivitate, mai multe imagini cu vizitele lui Vladimir Plahotniuc la vila sa din Sciez (Franţa), pe care nu a menţionat-o în declaraţiile de avere depuse la Comisia Naţională de Integritate (CNI) în perioada când era deputat.

Oameni de afaceri, deputaţi, miniştri, procurori, dar şi rude ale acestora, deţin în arendă peste 8 mii ha de pădure. În ultima perioadă, din cauza neregulilor depistate de Agenţia “Moldsilva” în procesul de gestionare a fondului forestier, dar şi ca urmare a deciziilor agenţilor economici de a renunţa benevol la fâşii întregi de păduri, prin intermediul instanţelor de judecată au fost reziliate 128 de contracte de arendă de pădure, cu o suprafaţă totală de 6,7 mii ha.

Jurnal TV a intrat în posesia contractului de vânzare-cumpărare a edificiului hotelului Codru. Documentul demonstrează că cel care a cumpărat proprietatea statului pe bani mărunţi a fost controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc. Hotelul a fost vândut cu 50 de milioane de lei, iar ulterior Curtea de Conturi a stabilit că statul a fost prejudiciat în urma acelei tranzacţii cu peste 160 de milioane.

Oficial, în R. Moldova, funcţionează patru unităţi de cazare care au primit cea mai înaltă clasificare în domeniul hotelier, 5 stele. Hotelul Nobil aparţine, prin intermediari, prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc, deţinut prin intermediul firmelor OTIV Prime Hospitality şi Finpar Invest. Cu ultima din ele, implicată recent în mai multe scandaluri, fostul deputat a negat că ar avea vreo legătură. Hotelul Prezident, legat anterior de numele liderului socialiştilor, Igor Dodon, este înregistrat pe o firmă a cărui fondator este originar din Sadova, localitatea de baştină a politicianului.

Unul dintre cei mai bogaţi şi controversaţi oameni de afaceri, deputat şi fost prim-vicepreşedinte al Parlamentului, stă la bloc. Nu pare să fie deranjat de acest lucru, pentru că locuieşte în una dintre cele mai păzite clădiri din Chişinău, într-un apartament ce e mai mare decât multe dintre vilele de lux din Capitală.

S-a lăudat în presă că are hoteluri, bănci, televiziuni şi chiar un avion, cu toate acestea în declaraţia sa de avere indică doar două apartamente în Chişinău, vreo patru garaje, trei maşini şi acţiuni la o companie care nu administrează oficial, în R. Moldova, nicio afacere. Izbitoarea contradicţie dintre declaraţiile verbale şi cele scrise ale deputatului Vlad Plahotniuc nu a suscitat însă interesul Comisiei Naţionale de Integritate, singura instituţie abilitată să verifice dacă îşi ascunde un demnitar averea sau nu.

Firmele lui Vlad Plahotniuc târăsc autorităţile municipale în procese, sperând să le deposedeze de unele proprietăţi publice.

Prim-vicepreşedintele Parlamentului RM, Vlad Plahotniuc, ar putea fi urmărit penal în Marea Britanie pentru sfidarea instanţei, în cazul în care Înalta Curte de la Londra va constata că acesta se află în spatele transferului de acţiuni puse sub sechestru în urma ordinului instanţei.

În ultima perioada de timp Republica Moldova a fost marcată de un şir de evenimente care au căpătat notorietate internaţională. Spre regret, acest caracter este conferit de multitudinea de acţiuni canalizate spre devalizarea unor instituţii financiare străine, persoane fizice şi juridice deţinătoare de valori mobiliare în R. Moldova.

Mai multe indicii despre persoana care a beneficiat de atacurile raider de la Moldova Agroindbank şi Universalbank duc către controversatul om de afaceri, ex-deputat AMN, Veaceslav Platon. În aceste cazuri, investitorii păgubiţi sunt cetăţeni străini. În cazurile Asito, Victoriabank şi Banca de Economii, principalii păgubiţi sunt Victor şi Viorel Ţopa, care îl acuză de “atac raider” pe vechiul lor partener, prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc.

După ce şi-au trecut conturile bancare la Victoriabank, mai multe instituţii de stat au decis să îşi perfecteze şi asigurările la compania “Victoria Asigurări”, companie care aparţine vicepreşedintelui PD, Vlad Plahotniuc.

Modul în care mai multe instituţii de stat importante din R. Moldova şi-au transferat în ultima vreme conturile de la Banca de Economii (BEM) la Victoriabank, unde preşedinte al Consiliului de Administrare a fost până nu demult actualul prim-vicepreşedinte al Parlamentului Vlad Plahotniuc, le aminteşte experţilor economici de guvernarea comunistă. Atunci, companiile de stat au fost obligate să îşi deschidă conturi la banca lui Oleg Voronin.

Scandalul de presă provocat de dubla identitate a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vlad Plahotniuc l-a determinat pe oficial să anunţe că renunţă la numele pe care şi l-a luat în România. Astfel, de dragul opiniei publice, politicianul lasă baltă grija pentru copiii săi, care “riscă” să fie discriminaţi din cauza numelui tatălui, atunci când vor merge la studii în România.

Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul vecin, apare în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Înaltul demnitar moldovean, Vladimir Plahotniuc, şi-a schimbat de două ori identitatea în România, şi a candidat la parlamentarele din noiembrie 2010, din Moldova, cu vechiul său nume.

Începând de vinerea trecută, radio “Antena C” nu mai există. În locul fostului post de radio municipal privatizat cu mare scandal acum trei ani, este difuzat “Prime FM”, parte a companiei “Prime Holding”, administrată de omul de afaceri Vlad Plahotniuc. De altfel, “Antena C” a încăput pe mâinile lui Plahotniuc încă atunci, în 2007, când Primăria capitalei i-a vândut-o la preţul unui apartament.

Curtea Supremă de Justiţie a refuzat să examineze dosarul “Codru”, iar raportul de audit al Curţii de Conturi în acest subiect a fost scos de pe ordinea de zi a Parlamentului la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu.

Valeriu Zubco, procurorul general al Republicii Moldova, este căsătorit cu, sora lui Ghenadie Sajin, Angela, una dintre persoanele apropiate omului de afaceri Vlad Plahotniuc. Această informaţie a fost confirmată de Emilia Roşca, mătuşa celor doi fraţi.

Vlad Plahotniuc a preluat reţeaua a doua de stat cu concursul membrilor CCA.

Spiridon Dănilescu, fostul director al întreprinderii “Franzeluţa” SA, declară că actualul şef al societăţii pe acţiuni, Eugeniu Baleca, este un apropiat al omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

Pentru a pierde 40 milioane de dolari într-o singură zi nu e neapărat nevoie să joci la Cazino, este suficient să devii neprieten al businessmanului Vlad Plahotniuc.

Politicianul Sergiu Mocanu l-a acuzat pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc că este persoana care trage sforile în politica moldovenească.

Preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că Vladimir Voronin a avut interese personale pentru mai multe societăţi comerciale şi de afaceri de pe teritoriul R. Moldova. În jurul Casei de Comerţ “Gemenii”, din centrul Chişinăului, s-a iscat un vădit conflict de interese. Fosta conducere a magazinului susţine că mai mulţi acţionari au fost deposedaţi de avere în mod ilegal şi că familia Voronin ar avea interese personale vis-a-vis de această afacere.

Numele “rechinilor” businessului moldovenesc ies la suprafaţă. Astfel, la începutul săptămânii în curs, Ilie Rotaru, fostul director general al SA “Gemenii”, i-a acuzat pe ex-preşedintele comunist, Vladimir Voronin şi pe omul din umbră al acestuia, Vlad Plahotniuc, de deposedarea ilegală a averii. Numele lui Plahotniuc a apărut pentru prima dată în vizorul presei în cazul scandalului legat de arestarea lui Victor Ţurcan, fostul director al Victoriabank.

Cheltuielile pentru zborurile peste hotare ale şefului statului s-au dublat în ultimii doi ani Preşedintele RM, Vladimir Voronin, nu mai zboară peste hotare cu avionul guvernamental, operat de ÎS “Air Moldova” (cadou de la Putin), ci cu un business jet de lux cu numai opt locuri. Noul avion “prezidenţial” e singura aeronavă din dotarea “Nobil-Air” SRL — o companie privată mică, al cărei acţionar unic e un SRL din Marea Britanie cu asociaţi dintr-o zonă off-shore din Africa. În doi ani, fără vreo licitaţie publică, preşedinţia a încheiat cu “Nobil-Air” 18 contracte.