Andrei Neguţa Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă

În R. Moldova, 73% din persoanele pensionate pentru limita de vârstă trăiesc sub limita minimului de existenţă (1566 de lei), iar pensiile mai mici de această sumă nu le oferă decât o singură opţiune — să lucreze şi după pensionare. Pe de altă parte, deputaţii pensionari care au salarii de zeci de mii de lei, indemnizaţii şi alocaţii de stat, sunt asiguraţi de stat cu o pensie medie de 4 ori mai mare.

Ambasadorii R. Moldova din cele mai importante capitale au încasat, în 2016, din îndemnizaţii, câte aproximativ jumătate de milion de lei, pe lângă salariul de aproximativ 10 mii de lei pe lună. Conform unor calcule sumare, venitul mediu al unui ambasador al R. Moldova este de aproximativ 50 de mii de lei pe lună.

La câteva zile după învestirea oficială în funcţie, pe 26 decembrie, preşedintele Igor Dodon şi-a prezentat echipa de consilieri care îl vor sfătui pe parcursul celor patru ani de mandat. Cei mai mulţi dintre aceştia au făcut parte din echipele guvernamentale din perioada guvernării comuniste, iar o parte dintre ei au susţinut Partidul Socialiştilor, al cărui lider a fost Dodon până nu demult, fie prin implicare activă în activităţile formaţiunii, fie prin donaţii generoase în timpul campaniilor electorale din ultimii ani.

Alegerile prezidenţiale din 2016 au fost marcate de restricţionarea accesului jurnaliştilor la informaţii cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliştilor la mai multe informaţii referitoare la sponsorii candidaţilor la funcţia de şef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului şi anul naşterii donatorilor electorali au fost haşurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanţatori electorali. Unii funcţionari de stat au făcut donaţii mai mari decât veniturile obţinute, alţii se numără printre beneficiarii unor licitaţii publice. Printre sponsorii acestei electorale se regăsesc preoţi, prosperi oameni de afaceri şi persoane cu trecut penal.

De pe poziţia a cincea a fiecărui partid în Parlament vor intra persoane care au ocupat anterior funcţii în Legislativ şi Guvern. Maia Sandu (PLDM), fosta ministră a Educaţiei, deţine un apartament, un automobil şi conturi bancare de peste 100,000 de dolari. Dumitru Diacov (PDM) are trei automobile, o casă şi un apartament la Moscova, conturi de sute de mii de lei şi mai multe oficii pe care le dă în chirie Partidului Democrat. Mai modest este deputatul PL, Valeriu Munteanu, care deţine o casă în satul de baştină şi are venit doar din salariu. Deputaţii Violeta Ivanov (PCRM) şi Andrei Neguţă (PSRM) au fost colegi de partid şi au avut funcţii înalte în timpul guvernării lui Vladimir Voronin. Fostă ministră a Ecologiei, Violeta Ivanov, are o casă, un apartament, un lot pentru construcţii şi două motociclete BMW, în timp ce Andrei Neguţă, fostul ambasador în Federaţia Rusă, a declarat doar venitul din salariu.

Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), al lui Igor Dodon, a ajuns pentru prima dată în Parlament, aducând în forul legislativ 25 de deputaţi. Unii cunoscuţi, pentru că sunt în viaţa publică şi politică de mai mulţi ani, alţii, mai puţin cunoscuţi. Toţi au însă ceva în comun — afacerile. Cei mai prosperi sunt liderii formaţiunii, care, prin intermediul rudelor, deţin afaceri de milioane, ascunse până acum de ochii lumii.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Doar şase dintre toţi cei 23 de ambasadori moldoveni acreditaţi în străinătate au şcoala Ministerului de Externe şi cunosc din interior ce înseamnă munca diplomatică. În rest, lista ambasadorilor noştri se aseamănă, în mare parte, cu un extras din baza de date a membrilor Partidului Comuniştilor şi a marilor servili ai acestei formaţiuni.