Marian Lupu Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (PDM)

Ce înseamnă un milion de lei, sau chiar mai mult, pentru un deputat? Mulţi dintre cei care şi-au cumpărat maşini noi indică în declaraţii că au luat împrumuturi de la bănci. Alţi afirmă că le-a mers bine afacerea, iar unii — că au primit cadouri de la rude…

Mulţi dintre funcţionarii importanţi la 7 aprilie 2009 se regăsesc şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns astăzi să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau “Jos Comuniştii”.

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunaţi de la mii de sponsori: de la studenţi, pensionari sau şomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune.

În primele două săptămâni de campanie, nouă din cei 12 candidaţi înscrişi în cursa electorală au raportat cheltuieli totale de peste 28 de milioane de lei.

15 milioane de lei a cheltuit candidatul Partidului Democrat Marian Lupu în primele două săptămâni de campanie electorală, mai mult decât toţi ceilalţi concurenţi luaţi împreună. În această sumă nu au intrat însă costurile favorizării masive a acestui candidat la cele patru posturi TV controlate de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, care este şi vicepreşedinte al Partidului Democrat. Marian Lupu, în vârstă de 50 de ani, înscris cu numărul 1 în cursa electorală pentru şefia statului, lucrează în structurile de stat din 1991. Promovat de guvernarea comunistă în funcţia de viceministru al Economiei, în 2001, Marian Lupu a avansat repede pe scara ierarhică a Puterii. Portofoliul său de funcţii publice este impunător: patru ani la conducerea Ministerului Economiei, doi dintre care — în funcţia de ministru, din 2005 deputat în Parlament în 5 legislaturi, 7 ani fiind preşedinte al parlamentului în două reprize, iar timp de un an şi patru luni a deţinut interimatul funcţiei de şef al statului.

Situaţia financiară a preşedintelui Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, aflat la a treia tentativă de a ocupa fotoliul de şef al statului, nu a suferit schimbări radicale în ultimii şapte ani. Cel puţin asta arată documentele oficiale. În schimb, în vistieria partidului intră sume-record pentru politica din Republica Moldova. Iar aproape jumătate din fondurile electorale sunt cheltuite pe publicitate la televiziunile prim-vicepreşedintelui partidului, oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Marian Lupu este primul candidat înregistrat pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Deşi deţine funcţii publice încă de la începutul anilor 2000, aflându-se practic la guvernare în ultimii 15 ani, fie alături de Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM), fie cu Partidul Democrat din Moldova (PDM), averea oficială a candidatului a bătut practic pasul pe loc.

Accidentul rutier, din seara de 24 septembrie, cu implicarea unui automobil din garajul Parlamentului, a ridicat mai multe semne de întrebare, mai ales că după accident atât martorii cât şi poliţia au precizat că automobilul care a lovit două tinere era de model Skoda Superb şi avea plăcuţele de înmatriculare simple, RFS 038. Chiar dacă plăcuţele de înmatriculare nu erau din cele speciale RM P, s-a dovedit până la urmă că totuşi Skoda este din garajul Parlamentului, mai mult ca atât este maşina de serviciu a deputatului PLDM, Ştefan Creangă.

Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câştigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceanîi nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalţi capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziţie pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca şi mărimea averilor.

Politicienii care conduc listele electorale ale celor mai importante partide din actuala electorală deţin locuinţe luxoase, iar unii dintre ei, împreună cu membrii familiilor, dezvoltă mai multe afaceri prospere. Deşi majoritatea candidaţilor stau “la bloc”, apartamentele în care aceştia îşi duc traiul sunt impunătoare. Multe dintre aceste locuinţe au intrat în posesia celor care astăzi se vor deputaţi pe când deţineau importante funcţii publice.

Chiar dacă eşti condamnat, pentru crime grave, la zeci de ani de puşcărie, în schimbul a câteva mii de euro poţi obţine eliberarea din penitenciar peste doar câţiva ani de detenţie. Evident, prin metode ilegale. Se întâmplă în R. Moldova, iar secretul constă în relaţiile financiare pe care, dacă eşti deţinut, trebuie să le stabileşti cu unii avocaţi, cu experienţă în astfel de scheme, cu angajaţii penitenciarelor, cu judecătorii de instrucţie sau chiar cu procurorii.

La aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, maltratarea, torturarea şi umilirea a sute de tineri, dar şi devastarea sediilor celor mai importante instituţii ale statului, care au provocat pagube de sute de milioane de lei.

Şeful interimar al statului l-a graţiat pe Leonid Balan, liderul organizaţiei din raionul Rezina a Partidului Democrat, condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăinării unor bunuri ale fostei cooperative agricole “Hlinoaia”. Ex-primar al satului Păpăuţi, Balan este singurul cetăţean moldovean graţiat de actualul şef de stat. Norocosul este şi cel care a finanţat din greu campania electorală din 2010.

Declaraţiile de avere depuse la CEC de candidaţii la alegerile din 28 noiembrie arată că în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat atât şomeri şi tineri fără o leţcaie, cât şi milionari în lei sau chiar în valută. Deşi majoritatea susţin că trăiesc doar din salarii şi pensii, mulţi au case scumpe şi maşini de lux, iar unii donează în puşculiţa partidului sume mai mari decât veniturile declarate.

Curtea Supremă de Justiţie a refuzat să examineze dosarul “Codru”, iar raportul de audit al Curţii de Conturi în acest subiect a fost scos de pe ordinea de zi a Parlamentului la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu.

Incendierea Parlamentului, în urma căreia a fost distrusă arhiva, inclusiv baza computerizată de date, a cauzat, se pare, de rând cu dispariţia carnetului de membru al PCRM, lipsa unei Dispoziţii semnate personal de preşedintele Legislativului, Marian Lupu. În temeiul acelei Dispoziţii, 5 persoane, angajate în cadrul Aparatului Parlamentului, au primit apartamente noi, achitate din bugetul acestei instituţii.

În pragul alegerilor locale din 3 iunie 2007, la fel ca şi în cazul scrutinelor anterioare, reprezentanţii puterii iniţiază mai multe acte de binefacere.

În septembrie 2005, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, califica drept o acţiune de mare patriotism construcţia şi darea în exploatare a liniei de cale ferată “Revaca-Căinari”. În mesajul său patetic, Marian Lupu a evitat să abordeze şi un alt subiect care ţine de acelaşi eveniment. Cei care au autorizat, au proiectat şi au construit linia de cale ferată “Revaca-Căinari” au lăsat fără terenuri agricole aproximativ 400 de cetăţeni.

În campania electorală toate formaţiunile politice depun eforturi pentru a scoate în evidenţă calităţile celor care aspiră la funcţia de deputat, astfel încât să convingă alegătorii că ei sunt cei mai buni, demni de a sta la cârma ţării. Ne-am propus doar să informăm cetăţenii asupra candidaţilor ce le solicită votul şi, în acelaşi timp, să-i facă să reflecteze asupra faptului că a vota înseamnă de fapt a trimite în parlament nişte oameni, care urmează să le reprezinte interesele, care trebuie să corespundă criteriilor moralităţii, ale corectitudinii şi ale interesului pentru comunitate.