Chiril Lucinschi Ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2010–2017 / PLDM)

Organele de drept din R. Moldova şi-au propus să recupereze “miliardul” sustras din sistemul bancar al R. Moldova aplicând, în ultimii ani, sechestre pe mai multe bunuri şi afaceri care aparţin, direct sau prin intermediari, lui Veaceslav Platon, Vladimir Filat, Ilan Şor, Chiril Lucinschi sau Grigore Gacikevici, care au fost prezentaţi drept “principalii beneficiari ai fraudei bancare”. Sechestrele au fost însă aplicate arbitrar, unele dintre ele au fost deja scoase în urma unor decizii judecătoreşti, iar multe din bunurile sechestrate, obţinute de proprietari cu mult timp înaintea perioadei fraudei bancare, au o situaţie juridică neclară, la ele pretinzând mai multe entităţi.

Aşa cum ne-am obişnuit de la începutul proiectului, vă oferim un tablou general al achiziţiilor din anul precedent. Vă arătăm pe ce au cheltuit banii instituţiile publice şi la cine au ajuns aceştia. Vă mai arătăm cum companii incluse în Lista de interdicţie au continuat să câştige contracte publice şi cum au obţinut licitaţii firme nou formate. De asemenea, am mers pe urmele celor mai mari contracte pentru a vedea cine le-a câştigat şi am verificat dacă au fost excluse de la licitaţii publice firmele sau fondatorii acestora, implicaţi în dosare de corupţie şi licitaţii trucate.

În ultimele trei luni, mai mulţi actuali sau foşti funcţionari de rang înalt, anchetaţi în dosare de corupţie, au fost reţinuţi. Astăzi, însă, puţini dintre aceştia se mai află după gratii, majoritatea fiind cercetaţi în timp ce se află în arest la domiciliu sau sub control judiciar. ZdG a completat lista celor mai răsunătoare dosare instrumentate de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie în acest an şi vă prezintă cele mai recente informaţii legate de ele.

Deputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi a vândut compania Analiticmedia-Grup S.A., proprietara postului de televiziune TV7. Noii proprietari sunt Alexandra şi Petru Lucinschi, copiii politicianului, care îşi justifică decizia prin “situaţia gravă” de pe piaţa media din Republica Moldova.

Bugetul municipiului Chişinău a fost păgubit cu peste 8 milioane de lei prin semnarea, de către primarul Dorin Chirtoacă, a unui contract de împrumut cu o firmă din SUA pentru lucrări de reparaţie a unor străzi. Împrumutul a fost contractat ilegal, iar Primăria Chişinău a folosit drept “argument” o expertiză realizată, în mai 2010, de Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentului. Contractul pentru reabilitarea străzilor a fost atribuit cu dedicaţie unei companii controlată de fraţii Sergiu şi Chiril Lucinschi.

Vladimir Plahotniuc, fost deputat şi prim-vicepreşedintele autosuspendat din funcţie al Partidului Democrat a devenit, pe 10 noiembrie 2015, proprietarul oficial a patru posturi de televiziune, Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV. Cele patru instituţii media au trecut, din proprietatea unui off-shore în posesia unei firme fondate de Plahotniuc chiar pe 10 noiembrie 2015, în urma unei “cesiuni de creanţe”. Chiril Lucinschi, deputat PLDM, Victor Ţopa, om de afaceri condamnat la închisoare, Valeriu Pleşca, fost ministru al Apărării sau Ilan Şor, controversatul primar al oraşului Orhei, sunt alţi câţiva stăpâni “cu nume” ai televiziunilor din R. Moldova.

Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii — doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii — preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.

În anul 2013, cele mai mari companii din Republica Moldova, după cifra de afaceri au fost Moldovagaz, Red Union Fenosa, Lukoil-Moldova, Orange-Moldova şi Moldtelecom, arată rezultatele anchetei structurale în întreprinderi, publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS).

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere — vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Majoritatea deputaţilor din actualul Parlament, mandatul căruia expiră în mai puţin de două luni, au avut patru ani plini de prosperitate şi bunăstare financiară. Deşi au declarat că salariul de funcţie este modest, aleşii poporului au adunat în toată această perioadă averi de milioane, cumpărându-şi maşini de zeci de mii de euro, construindu-şi case de lux cu mai multe niveluri sau deschizându-şi conturi grase în bănci.

Declaraţiile de avere depuse la CEC de candidaţii la alegerile din 28 noiembrie arată că în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat atât şomeri şi tineri fără o leţcaie, cât şi milionari în lei sau chiar în valută. Deşi majoritatea susţin că trăiesc doar din salarii şi pensii, mulţi au case scumpe şi maşini de lux, iar unii donează în puşculiţa partidului sume mai mari decât veniturile declarate.