Zinaida Greceanîi Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (PSRM)

La marginea orăşelului Vatra, la o distanţă de circa 12 km de la Chişinău, lângă un depozit de produse fitosanitare, se află mormântul la trei militari români. Aceştia au fost împuşcaţi de bolşevici în ianuarie 1918, cu puţin timp înainte de a fi votată unirea Basarabiei cu România. Mormântul şi monumentul de granit, care s-au păstrat ca prin minune timp de 100 de ani, se află pe teritoriul îngrădit al unei firme, unde a fost amenajat un depozit de produse fitosanitare. Mormântul a ajuns în “proprietate privată” cu ajutorul lui Alexei Greceanîi, soţul preşedintei PSRM, Zinaida Greceanîi, în perioada când aceasta se afla la şefia Guvernului.

În R. Moldova, 73% din persoanele pensionate pentru limita de vârstă trăiesc sub limita minimului de existenţă (1566 de lei), iar pensiile mai mici de această sumă nu le oferă decât o singură opţiune — să lucreze şi după pensionare. Pe de altă parte, deputaţii pensionari care au salarii de zeci de mii de lei, indemnizaţii şi alocaţii de stat, sunt asiguraţi de stat cu o pensie medie de 4 ori mai mare.

În 2008, în Republica Moldova a funcţionat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice, prin intermediul unei companii-căpuşă. Dovezi în acest sens au prezentat astăzi un grup de experţi energetici care afirmă că deţin toate probele care demonstrează frauda şi care s-au adresat Procuraturii Generale cu cererea de a investiga faptele de acum nouă ani.

Chiar dacă pensia medie din R. Moldova este de circa 1,300 de lei pe lună, în Parlament există persoane care primesc şi de zece ori mai mult. În timp ce pensionarii sunt condamnaţi să supravieţuiască cu cei câţiva lei pe lună, neavând alte venituri, la pensia grasă a deputaţilor se adaugă anual şi venituri de sute de mii de lei din salariu, indemnizaţii sau din dividendele de la instituţiile bancare.

Acum opt ani, mii de tineri au ieşit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democraţie şi o viaţă mai bună. Înţelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele paşnice în revolte violente şi în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituţii în stat. Au urmat sute de reţineri şi “un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri. Doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat. Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost examinat acest dosar, un singur poliţist, fugar acum, a fost condamnat la închisoare. Între timp, cazul tânărului Boboc a ajuns la CEDO. Puţini dintre demnitarii de atunci, fideli partidului de la guvernare — PCRM, au fost judecaţi pentru că au acţionat cu nepăsare. Toţi, unul ca unul, au fost spălaţi de acel aprilie 2009, iar mulţi s-au adăpostit sub umbrela PD şi cea a PSRM.

Mulţi dintre funcţionarii importanţi la 7 aprilie 2009 se regăsesc şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns astăzi să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau “Jos Comuniştii”.

RISE Moldova publică contractele confidenţiale de cumpărare a gazului rusesc semnate de conducerea Gazprom şi Moldovagaz, dar şi contextul în care acestea au fost negociate. Totodată, prezintă reţeaua de firme prin intermediul cărora gigantul rus controlează transportul, distribuţia şi furnizarea metanului de la sondă până la sobă.

Cei doi se eschivează să dea explicaţii în această privinţă, deşi îl acuză pe vicepreşedintele PD că ar fi oligarh şi ar fi furat ţara. Singurul concurent electoral la alegerile locale din 2015, care evită cu orice preţ să apară în cadrul dezbaterilor publice şi se fereşte de presă, este candidatul socialiştilor pentru funcţia de primar al Chişinăului, Zinaida Greceanîi.

Mai multe probe demonstrează că Zinaidei Greceanîi nu-i este străină situaţia în care a ajuns astăzi Banca de Economii.

Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câştigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceanîi nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalţi capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziţie pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca şi mărimea averilor.

Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), al lui Igor Dodon, a ajuns pentru prima dată în Parlament, aducând în forul legislativ 25 de deputaţi. Unii cunoscuţi, pentru că sunt în viaţa publică şi politică de mai mulţi ani, alţii, mai puţin cunoscuţi. Toţi au însă ceva în comun — afacerile. Cei mai prosperi sunt liderii formaţiunii, care, prin intermediul rudelor, deţin afaceri de milioane, ascunse până acum de ochii lumii.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Politicienii care conduc listele electorale ale celor mai importante partide din actuala electorală deţin locuinţe luxoase, iar unii dintre ei, împreună cu membrii familiilor, dezvoltă mai multe afaceri prospere. Deşi majoritatea candidaţilor stau “la bloc”, apartamentele în care aceştia îşi duc traiul sunt impunătoare. Multe dintre aceste locuinţe au intrat în posesia celor care astăzi se vor deputaţi pe când deţineau importante funcţii publice.

La aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, maltratarea, torturarea şi umilirea a sute de tineri, dar şi devastarea sediilor celor mai importante instituţii ale statului, care au provocat pagube de sute de milioane de lei.

Declaraţiile de avere depuse la CEC de candidaţii la alegerile din 28 noiembrie arată că în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat atât şomeri şi tineri fără o leţcaie, cât şi milionari în lei sau chiar în valută. Deşi majoritatea susţin că trăiesc doar din salarii şi pensii, mulţi au case scumpe şi maşini de lux, iar unii donează în puşculiţa partidului sume mai mari decât veniturile declarate.

În anul 2008 Guvernul Greceanîi a continuat practica pe larg aplicată încă de cabinetul Tarlev de a secretiza alocări de fonduri de la buget contrar normelor legale. Dintr-o dare de seamă a Ministerului Finanţelor aflăm că în 2008 au fost secretizate cel puţin 5 hotărâri ale Executivului prin care s-au alocat milioane din Fondul de rezervă al Guvernului. În 2007 au fost secretizate 5 hotărâri de acest fel.

De jumătate de an, R. Moldova importă energie electrică din Ucraina prin intermediul a două firme. Modificarea schemei de import a condus la creşterea semnificativă a preţurilor de import, dar şi a tarifelor interne care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sută. Cu toate acestea, Chişinăul nu oferă nicio informaţie privind volumul şi preţul real de import al energiei ucrainene. Mai mult, autorităţile susţin că acestea ar fi confidenţiale. De partea cealaltă, Kievul a difuzat mai multe informaţii legate de exporturile de energie electrică în R. Moldova.

Între timp afacerile cu energie electrică se extind. Nu e vorba doar de importul din Ucraina, ci şi de exportul de energie în România. La 2–3 iulie curent, prim-viceprim-ministrul Igor Dodon a efectuat o vizita la Moscova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu administraţia întreprinderilor “Gazprom” şi “Inter RAO EES”. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului Economiei şi Comerţului, în cadrul întrevederii cu administraţia întreprinderii “Inter RAO EES” a fost examinată posibilitatea livrării energiei electrice în Republica Moldova de la Centrala electrică de la Cuciurgan (CERS Moldovenească). Ultima a fost privatizată în anul 2005 în mod ilegal de Inter RAO EES, fără măcar o coordonare cu autorităţile moldovene.

După publicarea a investigaţiei noastre privind schemele de import a energiei electrice din Ucraina, atât premierul Zinaida Greceanîi, cât şi prim-vicepremierul Igor Dodon au negat existenţa intermediarilor la importul de energie din Ucraina. Greceanîi a declarat că energia electrică din Ucraina se importă doar printr-un operator şi că nu cunoaşte nici o firmă maghiară prin intermediul căreia se aduce curentul din ţara vecină şi că investigaţia CIN “este artificială”. La numai două săptămâni, autorităţile din Ucraina au anunţat oficial că exportul de energie electrică către Republica Moldova se efectuează prin intermediul a doi operatori (!). De ce Zinaida Greceanîi şi Igor Dodon au minţit?