Vlad (Vladimir) Filat Ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2014–2016 / PLDM)

Organele de drept din R. Moldova şi-au propus să recupereze “miliardul” sustras din sistemul bancar al R. Moldova aplicând, în ultimii ani, sechestre pe mai multe bunuri şi afaceri care aparţin, direct sau prin intermediari, lui Veaceslav Platon, Vladimir Filat, Ilan Şor, Chiril Lucinschi sau Grigore Gacikevici, care au fost prezentaţi drept “principalii beneficiari ai fraudei bancare”. Sechestrele au fost însă aplicate arbitrar, unele dintre ele au fost deja scoase în urma unor decizii judecătoreşti, iar multe din bunurile sechestrate, obţinute de proprietari cu mult timp înaintea perioadei fraudei bancare, au o situaţie juridică neclară, la ele pretinzând mai multe entităţi.

Cea de-a doua cauză penală în care figurează Vladimir Filat, care se află mai bine de doi ani pe masa procurorilor anticorupţie, a fost motivul principal pentru care şedinţele de judecată în primul său dosar s-a desfăşurat cu uşile închise. Respectiva cauză penală, disjunsă la 16 decembrie 2015 din dosarul de corupere pasivă şi trafic de influenţă în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare este şi motivul invocat de autorităţi atunci când au refuzat să permită presei o întrevedere cu fostul premier pentru a realiza un interviu. Argumentul este enunţat de Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) şi pentru a explica de ce Vlad Filat nu a fost transferat la Penitenciarul nr. 2 din Lipcani, dar este deţinut în capitală. Între timp, Procuratura Anticorupţie evită să răspundă la orice întrebări referitor la acest subiect, iar la solicitările de informaţii ale jurnaliştilor oferă răspunsuri trase la indigo.

“Dosarul Şor”, “dosarul Filat” şi “dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebaţi despre investigarea furtului miliardului, au avut “destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor şi judecătorilor, rele tratamente şi încălcarea drepturilor omului în arest şi detenţie. În cazul lui Şor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, cauza a “încremenit” pe masa judecătorilor din prima instanţă.

Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraţilor, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM.

O parte din sentinţa motivată din dosarul Filat a fost făcută publică pe site-ul Judecătoriei sectorului Buiucani. De acolo aflăm că ex-premierul condamnat la 9 ani de închisoare a fost învinuit şi judecat pentru 64 de episoade în care ar fi primit remunerare ilicită de la Şor în bani, maşini, servicii avia şi hoteliere din New York, Tel Aviv, Bruxelles, Bucureşti sau Geneva. În ultimul său cuvânt, Filat a respins acuzaţiile şi a accentuat că bunurile au fost primite în perioada în care el nu deţinea funcţii în stat. În acelaşi timp, apărarea a invocat numeroase încălcări şi inexactităţi în acuzarea procurorilor, întemeiate pe declaraţiile lui Şor din autodenunţ.

Miercuri, 2 martie 2016, în dosarul Filat, a fost audiat Ilan Şor, om de afaceri şi actual primar de Orhei, care acum cinci luni a declarat anchetatorilor că ex-premierul Vlad Filat ar fi extorcat de la el, pe parcursul mai multor ani, mită în valoare totală de 250 de milioane de dolari. Şor a venit la judecătoria Buiucani însoţit de paza sa de corp şi a refuzat să discute cu presa atât înainte de şedinţa de judecată, cât şi după.

Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie spune clar că instituţia este “un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină niciun partid politic. Centrul este independent în activitate şi se supune doar legii. Dispune de independenţă organizaţională, funcţională şi operaţională în condiţiile stabilite de lege”. Realitatea, însă, e alta.

Joi, 15 octombrie 2015, la ora 17.15, Vlad Filat, ex-premier al R. Moldova şi preşedinte al PLDM, a fost reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie. Cu doar trei zile mai devreme, Ilan Şor, afaceristul şi primarul de Orhei, a depus un autodenunţ, iar marţi, 13 octombrie, acesta a fost audiat la sediul său din incinta Casei Sindicatelor de şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco. În autodenunţ, Şor a reclamat că i-ar fi dat în ultimii cinci ani fostului premier Filat aproximativ 250 milioane de USD în schimbul unor anumite servicii, dar şi că ar fi fost partener de afaceri cu liderul PLDM în câteva afaceri, inclusiv în cea legată de Banca de Economii a Moldovei (BEM).

RISE Moldova prezintă documentele pentru care omul de afaceri Ilan Shor declară că i-a dat o mită de jumătate de milion de dolari fostului premier Vlad Filat. O hotărârea de Guvern, aprobată în 2010, îi garanta actualului primar de Orhei o afacere cu petrol în regim duty-free, la punctele de trecere a frontierei de stat.

Consultanţă şi PR pentru PLDM, întreţinerea presei afiliate, onorarii pentru analiştii obedienţi, contravaloarea evenimentelor culturale organizate sub patronajul lui Vlad Filat şi altele. Pentru toate aceste servicii există o dublă contabilitate operată de Ion Rusu, naşul lui Vlad Filat. Documentele ce demonstrează acest lucru au fost ridicate ca urmare a percheziţiilor efectuate în dosarul BEM.

Astăzi, joi, 23 iulie, cele patru persoane reţinute în dosarul fraudelor de la Banca de Economii (BEM), printre care naşul şi cumnatul liderului PLDM, Vlad Filat, Ion Rusu, dar şi fiul acestuia, Vladimir Rusu (nepotul politicianului), urmează să ajungă din nou în faţa magistraţilor. De această dată, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, care va examina solicitarea avocaţilor acestora de a-i elibera din arest, pentru a fi cercetaţi în stare de libertate.

Liderul PLDM, Vladimir Filat, nu a renunţat la despăgubirile dictate în dosarul SA Ipteh, aşa cum a anunţat în aprilie 2010, când Curtea Supremă de Justiţie a decis să ofere acţionarilor 320.000 de euro. Premier pe atunci, politicianul, care este coproprietar la Ipteh prin Kapital Invest Company, cu o cotă de 49,63% din acţiunile firmei, a declarat că nu va lua bani de la stat. Peste trei ani, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Finanţelor la solicitarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, decizia instanţei a fost executată integral.

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.

Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câştigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceanîi nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalţi capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziţie pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca şi mărimea averilor.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere — vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Politicienii care conduc listele electorale ale celor mai importante partide din actuala electorală deţin locuinţe luxoase, iar unii dintre ei, împreună cu membrii familiilor, dezvoltă mai multe afaceri prospere. Deşi majoritatea candidaţilor stau “la bloc”, apartamentele în care aceştia îşi duc traiul sunt impunătoare. Multe dintre aceste locuinţe au intrat în posesia celor care astăzi se vor deputaţi pe când deţineau importante funcţii publice.

Un consorţiu în care trage sforile Ion Rusu, naşul de cununie al lui Vlad Filat, câştigă milioane pe seama bolnavilor de dializă.

Controversatul om de afaceri Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la Munchen, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din Munchen, stadionul unde s-a disputat meciul de fotbal dintre Bayern Munchen şi Chelsea Londra.

Scandalul dintre Vlad Plahotniuc şi Vlad Filat ia amploare. Astăzi către instituţiile de presă, din partea unor persoane anonime, autointitulate “procurori pentru adevăr”, au fost distribuite înregistrări audio cu convorbiri interceptate. Autorii pretind că în secvenţele audio apar vocile şefului fiscului, Nicolae Vicol, premierului Vlad Filat, ministrului Dorin Recean, Iurie Ciocan, Valeriu Streleţ, Vasile Gudima, Andrian Gavriliţă, etc.

Declaraţiile de avere depuse la CEC de candidaţii la alegerile din 28 noiembrie arată că în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat atât şomeri şi tineri fără o leţcaie, cât şi milionari în lei sau chiar în valută. Deşi majoritatea susţin că trăiesc doar din salarii şi pensii, mulţi au case scumpe şi maşini de lux, iar unii donează în puşculiţa partidului sume mai mari decât veniturile declarate.

Mulţi dintre guvernanţi deţin automobile care costă mult mai mult decât ei câştigă.

În campania electorală toate formaţiunile politice depun eforturi pentru a scoate în evidenţă calităţile celor care aspiră la funcţia de deputat, astfel încât să convingă alegătorii că ei sunt cei mai buni, demni de a sta la cârma ţării. Ne-am propus doar să informăm cetăţenii asupra candidaţilor ce le solicită votul şi, în acelaşi timp, să-i facă să reflecteze asupra faptului că a vota înseamnă de fapt a trimite în parlament nişte oameni, care urmează să le reprezinte interesele, care trebuie să corespundă criteriilor moralităţii, ale corectitudinii şi ale interesului pentru comunitate.