Igor Dodon Preşedintele Republicii Moldova

Pe 29 decembrie 2016, la doar câteva zile de la învestirea sa în funcţia de preşedinte al R. Moldova, Igor Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul Republicii Turcia la Chişinău, care l-a anunţat că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acceptat invitaţia de a efectua o vizită în R. Moldova în mai 2017. Ulterior, vizita a fost amânată, iar prima întrevedere dintre cei doi preşedinţi a avut loc la Istanbul, pe 22 mai 2017, în cadrul celui de-al 25-lea Summit al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Preşedintele pro-rus Dodon, cu o poziţie de statalist convins şi apărător al ortodoxiei, i-a cerut atunci lui Erdogan să sponsorizeze reabilitarea sediului Preşedinţiei.

Benzinăriile duty-free au devenit lege în R. Moldova în urma unui concurs de circumstanţe dubioase. Amendamentul care a facilitat modificarea legislaţiei a fost propus de un deputat “neafiliat”, fiind votat în lipsa unei expertize anticorupţie, în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului şi în lipsa unui aviz pozitiv al Guvernului. Ca tabloul să fie complet, legea a fost promulgată de preşedintele Igor Dodon fără ca acesta să-i cunoască esenţa.

Cele cinci tractoare şi două autospeciale donate de preşedintele Republici Belarus, Alexandr Lukaşenko, în cadrul vizitei la Chişinău din aprilie curent, sunt repartizate de Igor Dodon pe criterii politice în an electoral.

Clădirea Preşedinţiei R. Moldova, deteriorată în timpul protestelor din aprilie 2009, va fi restaurată din banii Turciei de către o companie de construcţii din aceeaşi ţară. Şapte milioane de euro constituie suma donaţiei pe care o face Turcia pentru reabilitarea instituţiei prezidenţiale. În timp ce compania turcă şi-a deschis deja o firmă la Chişinău şi a demarat lucrările de reparaţie, şeful statului afirmă că nu cunoaşte nici ce lucrări urmează a fi efectuate, nici cât constituie suma donaţiei.

La 2 februarie curent, Igor Dodon, şeful statului, a semnat un Decret privind conferirea unor înalte distincţii de stat, pentru “a recunoaşte meritele unor personalităţi marcante care contribuie la dezvoltarea şi consolidarea statalităţii R. Moldova şi la sporirea prestigiului acesteia pe plan internaţional”, se arată într-un comunicat de presă emis de Preşedinţie. Printre acestea, găsim şi apropiaţi, susţinători şi foşti colegi de partid ai şefului statului.

Igor Dodon, preşedintele R. Moldova îşi petrece weekendul în Republica Altai, un subiect federal al Rusiei. Şeful statului a postat pe pagina sa de pe o reţea de socializare câteva fotografii în care se plimbă prin zăpadă, iar în preajmă este însoţit de un elicopter. Dodon nu a oferit detalii despre escapada sa, dar le-a urat tuturor un weekend frumos, în limba rusă.

Milioane de lei sunt pompate anual în partidele politice din Republica Moldova care se bat pentru putere. Sume fabuloase sunt aruncate pe sedii de lux, deplasări somptuoase sau concerte grandioase. Se întâmplă în timp ce chiar politicienii recunosc că “în Republica Moldova nu a plouat niciodată cu bani”. Unii dau partidelor şi ceea ce nu au — adică sume pe care, oficial, nu le câştigă, făcând donaţii mai mari decât veniturile lor legale.

De când Igor Dodon a devenit preşedinte al R. Moldova, Galina Dodon, soţia acestuia, s-a lansat în acţiuni de caritate. Într-un timp record, Fundaţia de binefacere “Din suflet”, fondată de prima-doamnă, dar şi sub patronajul preşedintelui R. Moldova, a ajutat un număr impresionant de persoane — fapt ce nu le prea reuşeşte altor organizaţii filantropice din R. Moldova.

În 2008, în Republica Moldova a funcţionat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice, prin intermediul unei companii-căpuşă. Dovezi în acest sens au prezentat astăzi un grup de experţi energetici care afirmă că deţin toate probele care demonstrează frauda şi care s-au adresat Procuraturii Generale cu cererea de a investiga faptele de acum nouă ani.

Dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli — în cazul unora, intenţia de a evita controlul riguros al banilor partidelor, în cazul altora, şi interdicţiile legale de sponsorizare din străinătate a activităţilor politice — în cazul celor de-ai treilea, i-a determinat pe mai mulţi politicieni moldoveni să-şi deschidă, în ultimul timp, fundaţii sau asociaţii de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizaţii se ridică la zeci de milioane de lei pe an.

Compania Hunter Elit Club S.R.L. încearcă să obţină, prin judecată, recuperarea unei datorii în valoare de peste 24 de milioane de la Fabrica de conserve din Călăraşi. Iniţial, firma a pretins o datorie de peste 13 milioane de lei de la Fabrică, suma a fost majorată însă ulterior cu încă 11 milioane de lei, penalităţi impuse în baza unor prevederi contractuale dubioase.

Vila prezidenţială de la Condriţa a fost renovată. Oficial, Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului a organizat un concurs de oferte, alocând 197 de mii de lei (sumă fără TVA) pentru reparaţia podelelor casei de odihnă din Condriţa. Neoficial, în vilă au avut loc lucrări de renovare mult mai costisitoare, despre care autorităţile strâng din umeri atunci când sunt întrebate.

Anul trecut, familia lui Igor Dodon a avut un venit de 456 de mii de lei. Aceşti bani provin din salariul şi îndemnizaţia de deputat şi din salariul soţiei preşedintelui, Galina Dodon. Ea a beneficiat şi de îndemnizaţie pentru creşterea copilului. Moldova Curată deţine copia declaraţiei de avere pentru anul 2016 a lui Igor Dodon şi, potrivit documentului, circa o treime din această sumă ar fi fost cheltuită pentru achitarea unui credit ipotecar.

Joi, 8 iunie, Igor Dodon, preşedintele R. Moldova publica pe pagina sa de facebook o fotografie, realizată în avion, în care apare alături de soţia sa şi mezinul familiei, precizând că a ajuns în Antalya unde şi-a dus familia la mare şi că revine în scurt timp la Chişinău. Acesta nu a menţionat însă cât timp durează vacanţa, nici hotelul în care se va odihni. ZdG a aflat că familia preşedintelui Igor Dodon s-ar odihni într-un hotel de lux pe malul Mării Mediterane, în Turcia, iar preţul pentru un sejur începe de la 4 mii de euro. Ulterior, şeful statului a calificat drept eronate informaţiile ZdG şi a declarat că nu va discuta la subiect, adăugând că posibilitatea de odihnă în Turcia a fost oferită familiei prezidenţiale de către consulul R. Moldova în Antalya. Contactat, consulul onorific a declarat că nu cunoaşte nimic despre vacanţa şefului statului şi nici nu a discutat cu acesta în ultima lună.

Joi, 8 iunie, Igor Dodon, preşedintele R. Moldova publica pe pagina sa de facebook o fotografie, realizată în avion, în care apare alături de soţia sa şi mezinul familiei. Dodon preciza că a ajuns în Antalya unde şi-a dus familia la mare şi că revine în scurt timp la Chişinău. Acesta nu a menţionat însă cât timp durează vacanţa, dar nici hotelul în care se va odihni familia sa. ZdG a descoperit că familia preşedintelui Igor Dodon se odihneşte într-un hotel de lux, de cinci stele, pe malul Mării Mediterane, în Turcia, iar preţul pentru un sejur începe de la 4 mii de euro.

Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraţilor, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM.

Mulţi dintre funcţionarii importanţi la 7 aprilie 2009 se regăsesc şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns astăzi să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau “Jos Comuniştii”.

Principalul exportator de metale feroase şi neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzaţii de evaziune fiscală şi spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deţine 78% din acţiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în “afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La fel se întâmplă şi cu administratorii societăţii pe acţiuni. În ultimii opt ani, Metalferos a schimbat trei directori. În schimb, directorul financiar al întreprinderii, Serghei Catană, activează acolo de prin 2007. Catană ar fi naşul de cununie al actualului preşedinte Igor Dodon.

Nici o instituţie de control nu a catadicsit să verifice provenienţa banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac şi-a fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei.

Alegerile prezidenţiale din 2016 au fost marcate de restricţionarea accesului jurnaliştilor la informaţii cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliştilor la mai multe informaţii referitoare la sponsorii candidaţilor la funcţia de şef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului şi anul naşterii donatorilor electorali au fost haşurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanţatori electorali. Unii funcţionari de stat au făcut donaţii mai mari decât veniturile obţinute, alţii se numără printre beneficiarii unor licitaţii publice. Printre sponsorii acestei electorale se regăsesc preoţi, prosperi oameni de afaceri şi persoane cu trecut penal.

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunaţi de la mii de sponsori: de la studenţi, pensionari sau şomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune.

Igor Dodon a cheltuit 8,4 milioane de lei pentru a deveni preşedinte al R. Moldova în cele şase săptămâni de campanie electorală. Alţi 300 de mii de lei au fost utilizaţi pentru colectarea semnăturilor în favoarea acestuia, ca să fie înregistrat în cursa electorală. Cel mai mare donator al liderului socialist a fost familia deputatei Alla Dolinţă.

Candidatul socialist la actualele alegeri prezidenţiale, Igor Dodon, care a deţinut până acum doar funcţii publice, locuieşte într-un imobil de milioane în municipiul Chişinău, iar atunci când a fost întrebat de presă de unde a luat bani pentru casă, a răspuns că a fost ajutat de părinţi şi a luat un credit. Unii locuitori ai satului de baştină al acestuia, Sadova, raionul Călăraşi, spun că mişcarea banilor ar fi fost pe sens invers: Igor Dodon a fost cel care a ajutat la repararea şi renovarea casei părinteşti. Candidatul socialist şi mama sa au refuzat să comenteze aceste afirmaţii.

Un asasin care a ratat două ţinte a devenit muniţie electorală, înghiţit de relaţia complicată a lui Vlad Plahotniuc cu Renato Usatîi. Războiul lor aparent nu-i împiedică să împartă acelaşi proiect de ţară: Igor Dodon. Unul lucrează la vedere, celălalt — din umbră. Aceasta-i o poveste despre legături invizibile reactivate la telefonul mobil din celulă. Miza: o finală geopolitică în care joacă crima organizată.

În plină campanie electorală pentru alegerea şefului statului, atât în Capitală, cât şi în raioane sunt distribuite pliante cu mesaje denigratoare şi manipulatorii la adresa candidatei Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu. Foile volante, care avertizează despre o eventuală invazie a refugiaţilor în Republica Moldova, închiderea grădiniţelor, dispariţia satelor şi “pericolul” homosexualilor, nu conţin informaţii despre cine le tipăreşte, în ce tiraj şi din ce resurse, fapt care contravine legislaţiei electorale. Inspectoratul General al Poliţiei susţine că investighează cazul. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au aflat cine ar fi pus la cale propagarea falsului electoral. De fapt, repartizarea fluturaşilor se întâmplă chiar la câţiva paşi de MAI, în biroul Uniunii Ofiţerilor din Republica Moldova, organizaţie cu care liderul PSRM Igor Dodon, contracandidatul Maiei Sandu la alegerile prezidenţiale, are legături strânse de ani buni.

În 2010, Curtea de Conturi depista că, în urma unei indicaţii scrise, semnată de Igor Dodon, pe atunci prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 95 de milioane de lei. În 2013, după mai multe plângeri penale adresate de Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală a dispus însă neînceperea urmării penale pe numele lui Dodon.

În februarie 2014, politicianul Igor Dodon organiza o întâlnire cu bloggeri de la Chişinău în satul său de baştină, Sadova, r. Călăraşi. Prima destinaţie vizitată a fost baza turistică “Sadovo”. “I-am făcut înconjurul, am gustat vinurile albe şi cele roşii, pe care le păstrează administratorul bazei turistice, Alexandru Gulla”, scria Dodon, pe blogul său personal. Bloggerii au povestit şi ei despre acea vizită, precizând că au discutat mai mult timp cu proprietarul locaţiei, Iurie Gulla. Peste un an şi jumătate, în 2015, vara, baza de odihnă îşi schimbă stăpânul, ajungând, prin intermediul unei firme off-shore, în posesia unor persoane apropiate lui Igor Dodon.

Socialistul Igor Dodon se bucură de un CV foarte bogat, având trei facultăţi absolvite şi un doctorat “susţinut în timp record”. Se pare însă că preşedintele PSRM, a recurs la “încălcări grave”, pentru a obţine titlul ştiinţific de Doctor în ştiinţe economice. După verificările efectuate, am identificat mai multe pasaje care au fost “împrumutate” fără a fi indicată sursa de la autori români, profesori universitari de la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti. Acest fapt vine să confirme suspiciunile de plagiat vehiculate anterior.

În primele două săptămâni de campanie, nouă din cei 12 candidaţi înscrişi în cursa electorală au raportat cheltuieli totale de peste 28 de milioane de lei.

RISE Moldova a urmărit zborurile private ale lui Igor Dodon unde punctul de pornire şi sosire a fost Aeroportul Internaţional din Odessa. De aici, Dodon a zburat de patru ori la bordul unei aeronave a companiei Nobil Air, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc. Primul tur-retur a fost Odessa-Moscova, iar al doilea Odessa-Nisa cu întoarcere din Geneva. Tot prin Ucraina, cu avionul charter al companiei Nobil Air a zburat şi Vlad Plahotniuc, dar şi oligarhul Victor Guşan, cel care conduce “Republica Sheriff”.

Manipulând electoratul prorus, dar şi o parte din cel antioligarhic, Dodon apare lider în sondaje. Problema e că Dodon nu este nici prorus, nici antioligarh, ci un oportunist de profesie, care îşi schimbă sistematic retorica şi idealurile. Iar acest lucru se poate vedea cu ochiul liber la o trecere în revistă a faptelor lui Dodon, care, în ultimul deceniu, a lucrat exclusiv în interesele lui Vladimir Plahotniuc.

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la fotoliul de şef al statului, achită mai mult de jumătate din veniturile lunare ale familiei pentru rambursarea unui credit de 1,47 de milioane de lei, contractat în 2013 de la Victoriabank, cu ajutorul căruia şi-a oficializat achiziţionarea unei case de lux în sect. Buiucani al capitalei. Deşi nici el, nici soţia sa, nu deţin firme, numele candidatului Dodon este implicat, discret, prin diverşi intermediari, inclusiv rude apropiate, în afaceri de milioane. Cumnata sa, de exemplu, administrează un SRL care a câştigat în ultimii ani nu mai puţin de 50 de licitaţii publice în sumă de peste 1,5 milioane de lei, în timp ce cumetri, prieteni şi colegi de partid, aparent săraci, deţin firme care dezvoltă afaceri prospere.

Doi dintre consilierii din umbră ai candidatului Igor Dodon, care îl însoţesc în special atunci când merge la Moscova, sunt Vadim Ciubara şi Alexandru Dodon. Primul este un afacerist conectat la “Operaţiunea rusească Bahamas”. Al doilea este fratele lui Igor Dodon, implicat în afaceri cu dezinfectanţi pentru spitale.

Campaniile electorale reprezintă un stimulent puternic pentru fundaţiile de caritate care poartă numele politicienilor-fondatori. Dezactivate sau în amorţire în perioadele dintre scrutine, aceste organizaţii de binefacere devin deosebit de active în perioada în care fondatorii lor au nevoie mai mult ca niciodată de bunăvoinţa alegătorilor. În acest scop, politicenii-filantropi pompează sume uriaşe de bani, necontabilizate de CEC, adică fără ca cineva să ceară socoteală despre provenienţa surselor financiare. Efectul electoral al acestor campanii organizate de fundaţii de caritate este mare, susţin experţii. Reprezentanţii CEC afirmă că pentru astfel de cazuri nu există restricţii legale.

Socialistul Igor Dodon colabora intens, în 2009, cu americanii, le oferea informaţii din interiorul Partidului Comuniştilor din care făcea parte, îl susţinea pe proaspătul democrat de atunci Marian Lupu şi promitea înfiinţarea unui partid proeuropean de centru-stânga, cerşind sprijinul Occidentului.

Liderul PSRM, Igor Dodon, este cotat în sondajele de opinie cu cele mai mari şanse de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie, deşi este unul dintre cei mai controversaţi candidaţi din această cursă electorală. Bugetar de o viaţă, politicianul deţine oficial proprietăţi în valoare de peste 2,5 milioane de lei. Numele său a fost vizat în contextul schemelor legate de importul, prin intermediari, a energiei electrice din Ucraina şi de monopolizare a pieţei de import a cărnii. De asemenea, socialistul este acuzat că şi-ar tăinui anumite afaceri. Cele mai mari controverse le provoacă însă modul în care este finanţat Partidul Socialiştilor, pe care îl conduce.

Socialiştii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federaţia Rusă şi creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume — Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depăşeşte cu mult bugetul Partidului Socialiştilor de la alegerile locale din 2015. Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidenţiale, printr-o firmă de media. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului. Unii dintre ei sunt politicieni şi au urcat pe muntele Athos alături de liderul lor, Igor Dodon, candidatul cotat cu cele mai mari şanse la fotoliul de preşedinte.

Igor Dodon, candidatul PSRM pentru fotoliul de preşedinte al ţării, este cel mai cotat în sondaje. Cunoscut pentru convingerile sale anti-europene şi pentru poziţia sa fermă privind alipirea la Uniunea Vamală, fruntaşul socialist, susţinut de către autorităţile de la Kremlin, a ajuns să controleze un segment important al electoratului, constituit din vorbitorii de limbă rusă şi bătrânii nostalgici după fosta URSS.

Liderul Partidului Socialiştilor şi-a făcut averi de milioane din scheme de corupţie şi protecţionism, pe care le-a aplicat împreună cu cei de la serviciul rus Rospotrebnadzor. Igor Dodon ar sta în spatele Mafiei Cărnii şi a schemelor aranjate pentru exportul de vinuri şi divinuri pe piaţa rusă.

Vladimir Plahotniuc, fost deputat şi prim-vicepreşedintele autosuspendat din funcţie al Partidului Democrat a devenit, pe 10 noiembrie 2015, proprietarul oficial a patru posturi de televiziune, Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV. Cele patru instituţii media au trecut, din proprietatea unui off-shore în posesia unei firme fondate de Plahotniuc chiar pe 10 noiembrie 2015, în urma unei “cesiuni de creanţe”. Chiril Lucinschi, deputat PLDM, Victor Ţopa, om de afaceri condamnat la închisoare, Valeriu Pleşca, fost ministru al Apărării sau Ilan Şor, controversatul primar al oraşului Orhei, sunt alţi câţiva stăpâni “cu nume” ai televiziunilor din R. Moldova.

Situaţia critică din sectorul energetic moldovenesc şi mai ales perspectiva unei majorări substanţiale a tarifelor a provocat nu doar îngrijorare, ci şi noi semne de întrebare referitor la modul cum Republica Moldova a fost şi este asigurată cu energie electrică. Una dintre noutăţile acestor zile este faptul că în sfârşit s-a recunoscut la nivel oficial, că de fapt Republica Moldova nu cumpără curent electric de la Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan, ci de la o misterioasă firmă, creată la finele anului trecut la Tiraspol. De fapt prezenţa unor intermediari nu ar trebui să ne surprindă. Ei au fost şi vor fi prezenţi în economie. Altceva este că activitatea acestora nu este transparentă, iar proprietarii sunt necunoscuţi şi se ascund în paradisuri fiscale.

Cei doi se eschivează să dea explicaţii în această privinţă, deşi îl acuză pe vicepreşedintele PD că ar fi oligarh şi ar fi furat ţara. Singurul concurent electoral la alegerile locale din 2015, care evită cu orice preţ să apară în cadrul dezbaterilor publice şi se fereşte de presă, este candidatul socialiştilor pentru funcţia de primar al Chişinăului, Zinaida Greceanîi.

Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară — pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.

Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), al lui Igor Dodon, a ajuns pentru prima dată în Parlament, aducând în forul legislativ 25 de deputaţi. Unii cunoscuţi, pentru că sunt în viaţa publică şi politică de mai mulţi ani, alţii, mai puţin cunoscuţi. Toţi au însă ceva în comun — afacerile. Cei mai prosperi sunt liderii formaţiunii, care, prin intermediul rudelor, deţin afaceri de milioane, ascunse până acum de ochii lumii.

Fabrica de conserve din Călăraşi este în prag de faliment. Asta după ce Igor Dodon a preluat o bună parte din acţiunile acesteia şi întreprinderea a luat un credit de 10 milioane de lei de la o bancă şi a gajat activele întreprinderii.

Actualul antieuropean Igor Dodon a intrat în această campanie electorală cu slogane puternice în favoarea Rusiei, implicând chiar şi politicieni de la Moscova în campania sa, dar şi cu o serie de procese de judecată nerezolvate cu partenerii locali. Foştii conducători ai Partidului Socialiştilor (PSRM) îl acuză de uzurparea puterii în partid, iar unii membri ai Federaţiei de Şah cer anularea rezultatelor conferinţei la care Dodon a fost ales preşedinte. În lista donatorilor partidului figurează studenţi şi pensionari, care au câştigat într-un an mai puţini bani decât au donat formaţiunii.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Majoritatea deputaţilor din actualul Parlament, mandatul căruia expiră în mai puţin de două luni, au avut patru ani plini de prosperitate şi bunăstare financiară. Deşi au declarat că salariul de funcţie este modest, aleşii poporului au adunat în toată această perioadă averi de milioane, cumpărându-şi maşini de zeci de mii de euro, construindu-şi case de lux cu mai multe niveluri sau deschizându-şi conturi grase în bănci.

Oameni de afaceri locali, unii cu relaţii inclusiv în Federaţia Rusă, par să fie, cel puţin la prima vedere, principalii finanţatori ai Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), condus de fostul comunist Igor Dodon, aflat zilele acestea într-o vizită de lucru în Rusia. Responsabilii formaţiunii evită să ofere date concrete despre sursele financiare din care este susţinută activitatea partidului.

Oficial, în R. Moldova, funcţionează patru unităţi de cazare care au primit cea mai înaltă clasificare în domeniul hotelier, 5 stele. Hotelul Nobil aparţine, prin intermediari, prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc, deţinut prin intermediul firmelor OTIV Prime Hospitality şi Finpar Invest. Cu ultima din ele, implicată recent în mai multe scandaluri, fostul deputat a negat că ar avea vreo legătură. Hotelul Prezident, legat anterior de numele liderului socialiştilor, Igor Dodon, este înregistrat pe o firmă a cărui fondator este originar din Sadova, localitatea de baştină a politicianului.

Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), a împrumutat, la sfârşitul lunii iulie, aproape 1,5 mln. de lei de la Victoriabank, banca prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat (PD), Vladimir Plahotniuc. Cu aceşti bani, socialistul şi-a oficializat procurarea unei case de milioane, în sectorul Buiucani, casă despre care ZdG scria, acum doi ani, că urma să-i aparţină. Atunci, Igor Dodon nega cu vehemenţă informaţiile, catalogându-le drept “bârfe şi zvonuri”.

“Aproape în fiecare dimineaţă trece pe aici, verificând cum decurg lucrările de amenajare. Între timp, au fost aduse mai multe ghivece cu flori de cameră — semn că, degrabă, va trece în casă nouă”, spun locuitori de pe strada Onisifor Ghibu din Chişinău despre posibilii locatari ai uneia dintre cele mai moderne şi mai spaţioase case din cartierul lor.

Favoriţii la revendicarea fotoliului de primar al Chişinăului după alegerile din 5 iunie, Dorin Chirtoacă şi Igor Dodon, trăiesc, însă, “modest”. Actualul primar, Dorin Chirtoacă, nu are o casă de locuit proprie, iar comunistul Igor Dodon locuieşte oficial împreună cu soţia şi cei doi copii ai săi într-un apartament de doar 57 de metri pătraţi.

La 10 septembrie 2009, Direcţia Generală Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a iniţiat o cauză penală având drept protagonişti factori de decizie din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS). Deşi în afacerile de la IEFS au fost implicaţi mai mulţi înalţi demnitari, numele lor nu figurează în acest dosar.

La fiecare kilogram de carne cumpărat, noi îi îmbogăţim cu cel puţin 20 de lei pe afaceriştii ocrotiţi de fosta guvernare comunistă. În urma spălărilor de bani şi a evaziunilor fiscale din importul de carne, Bugetul este prejudiciat anual cu cel puţin 2 miliarde de lei. Faptul că guvernarea comunistă a protejat respectivele infracţiuni ni-l demonstrează şi declaraţiile unor oficiali din Ministerul Economiei, inclusiv Igor Dodon, despre o presupusă creştere a defalcărilor la buget de zeci de milioane de lei din importul de carne.

Din 2006, ministrul Economiei, Igor Dodon, a secătuit bugetul statului cu cel puţin 3,5 mln. lei prin intermediul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică a Academiei de Ştiinţe şi Ministerului Economiei. Deşi n-a prestat nicio zi activitate ştiinţifică la institut, ministrul a beneficiat de un salariu de 6000–7000 lei/lunar, plus suplimente consistente. Pe lângă ministru, mulţi alţi adjuncţi de la Ministerul Economiei şi Comerţului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, AŞM şi chiar un consilier prezidenţial (Oxana Domenti) au avut şansa unui al doilea job la stat bine plătit. De asemenea, potrivit unor surse, prin intermediari, Dodon a acumulat alte câteva milioane lei din “suflete moarte” şi din concursuri de achiziţii publice fictive.

De jumătate de an, R. Moldova importă energie electrică din Ucraina prin intermediul a două firme. Modificarea schemei de import a condus la creşterea semnificativă a preţurilor de import, dar şi a tarifelor interne care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sută. Cu toate acestea, Chişinăul nu oferă nicio informaţie privind volumul şi preţul real de import al energiei ucrainene. Mai mult, autorităţile susţin că acestea ar fi confidenţiale. De partea cealaltă, Kievul a difuzat mai multe informaţii legate de exporturile de energie electrică în R. Moldova.

Între timp afacerile cu energie electrică se extind. Nu e vorba doar de importul din Ucraina, ci şi de exportul de energie în România. La 2–3 iulie curent, prim-viceprim-ministrul Igor Dodon a efectuat o vizita la Moscova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu administraţia întreprinderilor “Gazprom” şi “Inter RAO EES”. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului Economiei şi Comerţului, în cadrul întrevederii cu administraţia întreprinderii “Inter RAO EES” a fost examinată posibilitatea livrării energiei electrice în Republica Moldova de la Centrala electrică de la Cuciurgan (CERS Moldovenească). Ultima a fost privatizată în anul 2005 în mod ilegal de Inter RAO EES, fără măcar o coordonare cu autorităţile moldovene.

După publicarea a investigaţiei noastre privind schemele de import a energiei electrice din Ucraina, atât premierul Zinaida Greceanîi, cât şi prim-vicepremierul Igor Dodon au negat existenţa intermediarilor la importul de energie din Ucraina. Greceanîi a declarat că energia electrică din Ucraina se importă doar printr-un operator şi că nu cunoaşte nici o firmă maghiară prin intermediul căreia se aduce curentul din ţara vecină şi că investigaţia CIN “este artificială”. La numai două săptămâni, autorităţile din Ucraina au anunţat oficial că exportul de energie electrică către Republica Moldova se efectuează prin intermediul a doi operatori (!). De ce Zinaida Greceanîi şi Igor Dodon au minţit?

De la 1 iunie 2008 RM procură energie electrică din Ucraina la preţ de 4.4 cenţi SUA/kWh, cu 10% mai mare decât cel plătit în luna mai. Prim-vicepremierul Igor Dodon a anunţat noul preţ ca pe un “succes remarcabil”, argumentând că, iniţial, partea ucraineană cerea o majorare de 50%. Prin culoarele de la Chişinău se vorbeşte însă că majorarea de preţ s-a făcut în beneficiul unei firme înregistrate în Ungaria în spatele căreia ar fi persoane suspuse din conducerea Moldovei şi Ucrainei.