Iurie Dîrda Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (neafiliat)

Mandatul de deputat a devenit o afacere profitabilă pentru mulţi aleşi ai poporului. În anii cât s-au aflat în Parlament, cei mai mulţi dintre ei şi-au sporit averile, cumpărând terenuri, apartamente, case de locuit sau automobile de lux. În condiţiile în care salariul parlamentarilor variază între opt şi zece mii de lei pe lună, unii au achitat pentru noile proprietăţi sume care depăşesc considerabil veniturile pe care oficial le-au avut, în timp ce alţii au făcut afaceri de milioane cu statul. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au radiografiat declaraţiile de avere ale legiuitorilor din 2014, când au ajuns în Parlament, şi le-au comparat cu cele din 2017, când mandatul lor se apropie de final.

Milioane de lei sunt pompate anual în partidele politice din Republica Moldova care se bat pentru putere. Sume fabuloase sunt aruncate pe sedii de lux, deplasări somptuoase sau concerte grandioase. Se întâmplă în timp ce chiar politicienii recunosc că “în Republica Moldova nu a plouat niciodată cu bani”. Unii dau partidelor şi ceea ce nu au — adică sume pe care, oficial, nu le câştigă, făcând donaţii mai mari decât veniturile lor legale.

Case, apartamente şi maşini noi, de lux. Cu astfel de achiziţii, făcute în 2016, se pot lăuda deputaţii din Parlamentul R. Moldova. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese ale aleşilor poporului, publicate recent de Autoritatea Naţională de Integritate, arată că fiecare al patrulea deputat a făcut, în 2016, cumpărături impresionante, fiind implicat în tranzacţii de zeci sau chiar sute de mii de euro.

Deputatul milionar, Iurie Dîrda, nu mai este văzut în Parlament de mai bine de două luni, iar surse din anturajul său susţin că acesta şi-ar transfera capitalul şi o parte din active în România, încercând să evite astfel o anchetă a CNA, mai ales după ce mai mulţi colegi de ai săi din PL au devenit subiecţi ai dosarelor de corupţie.

La fiecare scrutin electoral, liderii politici ies în faţă pentru a convinge alegătorul să voteze partidul şi echipa sa. Viitoarea echipă din Parlament sau Guvern urmează să-i asigure cetăţeanului bunăstarea promisă. Investigaţiile jurnaliştilor demonstrează însă că mulţi dintre cei care ajung deputaţi ori miniştri continuă să facă business, chiar dacă oficial au renunţat la afacerile lor. Aflarea într-o funcţie publică s-ar părea că stimulează businessul administrat de foşti parteneri de afaceri sau rude prin încheierea unui şir de contracte grase cu instituţiile statului. Investigaţiile jurnalistice din ultima perioadă au scos la iveală afacerile mai multor demnitari care prosperă de pe urma licitaţiilor organizate de stat.

De când liberalul Iurie Dîrda şi-a început activitatea politică, una dintre companiile sale, Dansicons SRL, a ridicat câteva complexe rezidenţiale în cadrul unor proiecte investiţionale realizate în parteneriat cu statul. Printre cele mai mari afaceri a fost cea cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) “Nicolae Testemiţanu”. În baza unui contract cu instituţia, Dansicons SRL a construit, pe un teren al statului, 34 de blocuri de locuinţe, o treime dintre apartamente fiind vândute la preţ preferenţial angajaţilor din domeniul Sănătăţii.

Inginer de profesie şi liberal, după apartenenţa politică, la doar 29 de ani, Nicolae Balaur este noul pretor al sectorului Rîşcani. Ordinul de numire în funcţie a acestuia a fost semnat de Dorin Chirtoacă la 17 ianuarie. Balaur, care la alegerile parlamentare din 2014 s-a aflat pe poziţia 97 în listele Partidului Liberal, este, se pare, o persoană apropiată liberalilor. Înainte de a ajunge la şefia preturii, Balaur a fost consilierul deputatului Iurie Dîrda, iar anterior a exercitat funcţia de manager la compania de construcţii “D&D Companie” SRL, despre care presa a scris că aparţine liberalului. Iurie Dîrda a negat însă că ar avea vreo legătură cu acest SRL.

Pentru atragerea fondurilor pentru campania electorală din această toamnă, partidele politice care au înaintat candidaţi la prezidenţiale au apelat la ajutorul a sute de persoane de la simpli activişti de partid, unii dintre care certaţi cu legea, până la prosperi oameni de afaceri. Ultimii au făcut donaţii extrem de generoase. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a analizat cine au fost sponsorii electorali ai lui Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Dumitru Ciubaşenco, Silvia Radu şi Inna Popenco şi a descoperit că în liste apar nume curioase.

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunaţi de la mii de sponsori: de la studenţi, pensionari sau şomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune.

Veniturile deputatului liberal Iurie Dîrda provenite din activitatea uneia dintre companiile sale, care se ocupă de construcţia blocurilor de locuit în Capitală, au crescut de trei ori anul trecut faţă de anul precedent. Dacă în anul 2014, când nu avea nicio funcţie publică, liberalul declara că a obţinut sub formă de dividende de la Compania “Dansicons” 4,750,025 lei, în anul următor venitul său a crescut la 15,294,279 de lei. Sporirea câştigului coincide cu perioada în care Dîrda a devenit deputat.

Terenurile şi spaţiile nelocative aflate în proprietatea publică a municipiului Chişinău au devenit un adevărat chilipir pentru diferiţi agenţi economici sau persoane apropiate de autoritatea publică locală. Unii au reuşit să închirieze spaţii de sute de metri pătraţi la un preţ de doar şapte lei pentru metru pătrat, alţii — să privatizeze clădiri întregi cu suma cerută pentru o cameră de cămin. Deşi legea prevede expres organizarea licitaţiilor publice pentru darea în locaţiune şi privatizarea spaţiilor şi terenurilor din Capitală, autorităţile evită procedura. Astfel, administrarea patrimoniului public, în special a spaţiilor nelocative şi a terenurilor, reprezintă cea mai păguboasă activitate a municipalităţii, cu risc înalt de corupţie.

Ansamblul rezidenţial care ar urma să fie ridicat pe şantierul prăbuşit pe strada Miron Costin din sectorul Rîşcani al Capitalei şi care a surpat clădirea unei bănci aflate la o distanţă de doar câţiva metri, este proiectul D&D Companie, o firmă despre care se ştie că îi este afiliată deputatului liberal Iurie Dîrda. Întreprinderea a fost fondată încă în 2013, iar viitoarea construcţie ar fi “un concept ideal, unde spaţiul comercial şi cel pentru locuit vor convieţui în armonie deplină, fără interferenţe deranjante, dar cu o multitudine de avantaje reciproce”.

În şedinţa din 18 februarie 2016, Consiliul Municipal Chişinău a decis să suspende mai multe activităţi de proiectare şi construcţie pe teritoriul Capitalei. Aleşii locali au decis suspendarea proiectării şi construcţiei de noi benzinării în Chişinău, până la elaborarea unei noi scheme de amplasare.

Lidia Lupu (PSRM), Grigore Cobzac (PLDM), Victor Mîndru (PCRM), Sergiu Sîrbu (PD) şi Iurie Dîrda (PL) ocupă poziţia a 12-a în listele formaţiunilor care au acces în Legislativ. Unii dintre ei au reuşit să dezvolte afaceri prospere. Grigore Cobzac şi Iurie Dîrda, de exemplu, au business în domeniul construcţiilor, câştigând mai multe licitaţii publice. Şi Victor Mândru a pornit o afacere în perioada mandatului de deputat. Firma din industria lemnului a lui Sergiu Sîrbu, fost comunist care a trecut la democraţi în 2012, a dat însă faliment. Doar Lidia Lupu nu a declarat niciodată că ar deţine acţiuni la vreo întreprindere. În schimb, a ocupat mai multe funcţii importante în perioada guvernării PCRM, iar după ce comuniştii au trecut în opoziţie, ea a migrat în tabăra socialiştilor.

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.